Politologul Cristian Pîrvulescu, profesor la SNSPA, analizează posibilitatea organizării alegerilor anticipate în România, un scenariu care ar putea deveni o primă pentru perioada post-decembristă. Specialistul subliniază că, deși dizolvarea Parlamentului rămâne o opțiune, aceasta nu este o obligație a autorităților. În cazul în care următorul premier desemnat nu obține votul de învestitură, președintele are puterea de a dizolva camera, însă acest proces presupune ca parlamentarii să își scurteze singuri mandatul cu doi ani.
Conform explicațiilor oferite de Cristian Pîrvulescu, organizarea unui nou scrutin nu garantează rezolvarea blocajului politic de care țara se confruntă de peste patru luni. Chiar dacă se organizează alegeri, noul Parlament ar putea rămâne la fel de fragmentat ca cel actual, menționând că problema celor 233 de voturi ar putea persista. În acest context, o nouă dizolvare nu ar mai putea fi realizată decât după un an, ceea ce ar putea duce la un impas fără nicio soluție constituțională disponibilă.
În ceea ce privește administrarea statului, profesorul menționează că guvernul Bolojan, demis în luna mai, ar putea continua să gestioneze treburile curente cel puțin până la sfârșitul iernii. Statul nu intră într-o paralizie totală, deoarece bugetul poate fi adoptat prin proceduri speciale sau se poate aplica bugetul anterior în cazul în care nu este aprobat până la data de 1 ianuarie. Această situație este descrisă ca fiind o alegere a partidelor, nu o fatalitate.
Analizând dinamica partidelă, Cristian Pîrvulescu sugerează că un partid precum AUR ar putea cere conducerea guvernului, în timp ce PSD ar putea deveni partener minor al extremei drepte. Specialistul avertizează că astfel de schimbări ar putea duce la o excludere din familia socialistă europeană și la un nou blocaj. El subliniază că problemele economice, precum deficitul, nu sunt cauzate de lipsa alegerilor, ci de refuzul partidelă de a asuma costurile ajustării necesare.
Președintele Nicușor Dan se află într-o dilemă strategică, deoarece poate folosi pârghiile de a desemna premierul sau de a dizolva Parlamentul. Dacă decide să organizeze alegeri, președintele își pierde avantajul de a putea pune presiune pe partide pentru un an întreg. Dacă nu alege dizolvarea, riscă să devină garantul unui guvern demis care rămâne în funcție, ceea ce ar putea slăbi poziția sa politică în fața criticii.
Sondajele recente privind popularitatea partidelor și a candidaților precum Călin Georgescu au arătat erori de metodă în interpretarea datelor. Deși cifrele oferă o temperatură a momentului, ele nu indică modul în care se vor împarta mandatele pe județe. În România, evoluțiile politice sunt adesea marcate de discrepanțe între datele de sondaj și rezultatele reale, reflectând dificultățile de a anticipa compoziția viitorului Parlament.