Proiectul de lege depus de parlamentarii USR Emanuel Ungureanu și Diana Stoica, care prevede limitarea mandatelor șefilor serviciilor secrete la opt ani, a reintrat în dezbaterea Senatului. Inițiativa, care vizează două mandate de câte patru ani pentru serviciile de informații, a parcurs un parcurs legislativ marcat de blocaje și adoptări tacite. Tensiunile politice au explodat în cadrul Comisiei de apărare, unde acuzațiile de subordonare față de serviciile secrete au dominat discuțiile.
Emanuel Ungureanu a criticat dur modul în care proiectul a fost tratat în ultimele două ani, acuzând parlamentarii că sunt „slugi” ale serviciilor secrete. Senatorul a vizat în mod special pe Nicoleta Pauliuc, fosta președinte a Comisiei de apărare, afirmând că aceasta a blocat discuțiile deși a absolvit Academia SRI. Ungureanu a susținut că puterea serviciilor de informații asupra parlamentarilor din PSD și AUR este copleșitoare, menționând că instituțiile de stat sunt adesea în genunchi în fața influenței acestora.
Nicoleta Pauliuc a respins categoric aceste acuzații, explicând că proiectul a primit avize negative de la diverse comisii, inclusiv de la Comisia SRI. Ea a susținut că inițiatorul nu a depus amendamente pentru a îmbunătăți textul legii, ceea ce a făcut ca rezultatul să fie previzibil. Conform explicațiilor sale, ordinea de zi a comisiei este stabilită de președinte și membrii biroului, iar proiectul a fost influențat de faptul că acesta era considerat prost scris.
Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, a criticat de asemenea calitatea legislativă a propunerii, numind-o „o varză de Bruxelles”. El a declarat că legea este realizată de un individ care nu are legătură cu domeniul apărării și a propus ca partidele să colaboreze la un proiect comun. Zamfir a menționat că PSD s-a abținut de la vot pentru a transmite că este de acord cu limitarea mandatelor, dar că textul actual este inaplicabil.
În prezent, situația din cadrul Senatului este blocată de o eroare de procedură legată de raportarea comisiei pentru controlul SIE. Surse din cadrul Comisiei au indicat că această instituție ar trebui să ofere doar un aviz, nu un raport, fapt ce necesită lămurirea conducerii Senatului. Se așteaptă ca după rezolvarea acestei erori, un raport comun să fie întocmit pentru a putea fi prezentat plenului Senatului pentru votul final.
Contextul legislativ actual este marcat de o instabilitate politică majoră, în condițiile în care se discută despre posibile anulări ale alegerilor prezidențiale din 2024. În acest cadru, deciziile privind structura serviciilor de securitate națională și controlul parlamentar asupra acestora rămân subiecte de o sensibilitate extremă pentru stabilitatea instituțiilor statului român.