Condițiile constituționale pentru organizarea alegerilor anticipate au fost îndeplinite după ce Guvernul propus de Siegfried Mureșan nu a obținut votul de încredere în Parlament. Deși criteriile legale sunt respectate, decizia finală privind dizolvarea legislativului îi aparține președintelui Nicușor Dan. Acesta trebuie să consulte președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare înainte de a lua o hotărâre oficială privind starea politică a țării.
Conform articolului 89 din Constituția României, președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare. În plus, această măsură poate fi luată numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. În actuala criză, ambele praguri au fost depășite, deoarece Parlamentul a respins atât Cabinetul condus de Adrian Veștea, cât și pe cel propus de Siegfried Mureșan.
Prima încercare de învestire care a ajuns la vot a fost Cabinetul Adrian Veștea, respins la 22 iunie cu 189 de voturi „pentre”. Anterior, pe 4 iunie, Nicușor Dan îl desemnase pe Eugen Tomac premier, însă acesta și-a depus mandatul zece zile mai târziu, înainte de vot. Din acest motiv, acea desemnare nu este considerată una dintre cele două solicitări de învestitură respinse prin vot, însă perioada de 60 de zile de la prima solicitare reală a fost depășită semnificativ.
Președintele Nicușor Dan a declarat public că „alegerile anticipate nu sunt o soluție”, argumentând că acestea ar duce la o continuare a instabilității pentru cetățenii români și pentru piețele financiare. Șeful statului a subliniat că dizolvarea Parlamentului nu este o opțiune dorită de el, deoarece ar însemna luni de zile suplimentare de incertitudine. În loc de anticipate, președintele pare să favorizeze o nouă rundă de consultări pentru găsirea unei majorități parlamentare.
PNL a susținut o interpretare diferită a textului constituțional, sugerând că sesizarea Curții Constituționale ar putea fi o variantă dacă Nicușor Dan nu declanșează alegerile. Totuși, textul constituțional stipulează că președintele „poate” dizolva Parlamentul, nu că este obligat să o facă. Scenariul cel mai probabil rămâne desemnarea unui alt premier, după ce se finalizează noile consultări cu partidele politice, evitând astfel procesul de organizare a unor noi scrutinuri.
Această criză politică apare într-un context în care USR, partid cu 8% în sondaje, solicită organizarea alegerilor anticipate după eșecul Guvernului Mureșan. Instabilitatea administrativă este menționată și de alți actori, precum Gigi Becali, care a declarat că orice zi fără un Guvern nu este bună pentru afaceri. În acest moment, România traversează o etapă de incertitudine privind formarea unui nou Executiv.