Comisia de la Veneția a decis să analizeze în procedură de urgență noile prevederi din Legea ANI, numărul 180/2026. Expertiza organului consultativ al Consiliului Europei se va concentra în mod special pe analiza efectelor „amendamentului Fritz” și pe evaluarea caracterului retroactiv al normelor propuse. Această analiză este necesară pentru a determina dacă noile reglementări sunt în conformitate cu standardele europene și internaționale de drept. Opinia oficială va fi adoptată în cadrul sesiunii plenare care va avea loc în perioada 11-12 decembrie 2026.
Solicitarea de a oferi un punct de vedere asupra noii Legi ANI a fost făcută de Gunn Marit Helgesen, președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei. Această intervenție a avut loc la cererea parlamentarilor USR, Diana Stoica și Sorin Șipoș. În cadrul sesizării, Gunn Marit Helgesen a subliniat riscurile majore legate de aplicarea sancțiunilor retroactive. Ea a avertizat că astfel de măsuri pot duce la încetarea prematură a mandatelor elective locale și pot afecta direct continuitatea reprezentării democratice și stabilitatea autonomiei locale în România.
Lidera grupului USR din Camera Deputaților, Diana Stoica, a declarat că Comisia de la Veneția a înțeles gravitatea situației și a acceptat analiza de urgență. Ea susține că PSD a introdus în noua lege prevederi create special pentru Dominic Fritz, președintele USR, transformând o lege jalon în PNRR într-un instrument de atac politic. Diana Stoica a criticat și decizia CCR, susținând că aceasta a validat abuzul PSD. Ea a reiterat importanța principiului constituțional conform căruia nicio lege nu poate aplica sancțiuni retroactive cetățenilor.
Senatorul USR, Sorin Șipoș, a criticat dur procesul legislativ, comparându-l cu o formă de dictatură cu aparențe democratice. El a acuzat PSD de colaborare cu interesele Moscovei și de utilizarea legilor ca mijloc de a scăpa de politicienii incomodați. Sorin Șipoș a menționat că parlamentarii vor continua să apere statul de drept și interesul cetățenilor în fața unor legi create cu dedicație. El a criticat, de asemenea, modul în care sunt gestionate resursele economice în timp ce elitele beneficiază de lux.
Conflictul politic privind noua lege ANI reflectă tensiunile dintre principalele forțe de guvernare și opoziție din România. Disputa vizează modul în care legislația privind integritatea poate fi utilizată pentru a influența mandatele politice. Această situație pune sub semnul întrebării echilibrul dintre controlul instituțional și protecția drepturilor individuale garantate de Constituție. Implicarea Consiliului Europei adaugă un nivel de supraveghere internațională asupra modului în care România își implementează reformele legislative și respectă standardele democratice.
În contextul european actual, deciziile legislative din România sunt monitorizate atent de organele de consultare internaționale. Acestea urmăresc dacă procesul de legislație respectă principiile de separare a puterilor și dacă nu există prevederi care să submineze autonomia locală. Monitorizarea de către Comisia de la Veneția reprezintă un mecanism de verificare a respectării valorilor fundamentale ale statului de drept în cadrul Uniunii Europene și al Consiliului Europei.