O inițiativă legislativă menită să elimine dreptul la pensii speciale pentru primari, viceprimari, prefecți și subprefecți a primit aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului din Senat. Această comisie este condusă de senatorul AUR, Mircia Chelaru. Proiectul de lege, care urmărește abrogarea articolului 210 din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, se află deja de un an de zile în Parlament și a ajuns recent la nivelul Senatului pentru analiză.
Conform prevederilor actuale din Codul administrativ, persoanele care au deținut funcții de primar, viceprimar sau președinte de consiliu județean începând cu anul 1992 au dreptul la o pensie specială. Calculul acesteia se face prin înmulțirea numărului de luni de mandat cu un procent de 0,40%, aplicat unei indemnizații brute. Astfel, un fost președinte de consiliu județean ar putea percepe o pensie de minim 6.260 lei, dar poate ajunge la un maxim de 18.780 lei pe lună, în funcție de durata mandatului deținut.
Situația este considerată critică de către inițiatori, deoarece intrarea în vigoare a legii care acordă aceste beneficii a fost amânată de șase ori, fiind acum amânată pentru anul 2025. Un expert a subliniat că amânarea repetată poate crea un risc juridic, deoarece foștii primari ar putea acționa în instanță pentru a solicita plata pensiilor în mod retroactiv. Grupul de parlamentari care a propus abrogarea legii dorește să prevină acest scenariu prin eliminarea definitivă a prevederilor care permit acest tip de plăți.
Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a decis, prin vot, să adopte avizul negativ asupra propunerii de eliminare a acestor beneficii pentru funcționarii electi. Președintele comisiei, Mircia Chelaru, este un fost general care a ocupat funcția de șef al Statului Major al Armatei și care a fost condamnat în 2016 la trei ani de închisoare cu suspendare. Senatorul beneficiază în prezent de o pensie de la Ministerul Apărării de aproape 9.000 de lei net.
Impactul acestor plăți este semnificativ, având în vedere că în România există peste 3.300 de primari și 3.300 de viceprimari. Se estimează că, pe parcursul a 35 de ani, peste 100.000 de persoane din această categorie vor deveni pensionari speciali. În prezent, un număr de 800 de parlamentari primesc deja o pensie specială medie de 6.200 de lei, existând cazuri de parlamentari cu cinci mandate care încasează sume de 12.000 de lei net.
Disputa privind pensiile speciale se înscrie într-un context de tensiuni legislative privind beneficiile acordate unor categorii specifice de cetățeni. În timp ce anumite grupuri de pensionari sau funcționari încearcă să își mențină sau să își extindă drepturile, presiunea publică pentru reducerea cheltuielilor bugetare rămâne un factor constant în deciziile Parlamentului român.