Curtea Constituțională a României ar putea lua o decizie miercuri în legătură cu sesizarea depusă de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Această solicitare vizează un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, care a fost declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență referitoare la Programul SAFE. Sorin Grindeanu a cerut instanței să constate existența acestui conflict și să stabilească ce conduită trebuie urmată pentru restabilirea ordinii constituționale în țară.
Conform sesizării, conflictul este generat de două conduite ale Guvernului României care sunt descrise ca fiind neconstituționale, dar care converg prin efectele lor. Prima problemă vizează adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după ce Parlamentul a retras încrederea Executivului prin moțiune de cenzură, pe data de 5 mai 2026. A doua problemă este legată de publicarea ordonanței în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026 de către un Guvern care nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă.
În sesizare se precizează că, conform art. 110 alin. (4) din Constituție, Guvernul nu mai avea competența de legiferare delegată după retragerea încrederii. Prin reglementarea unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară, Guvernul ar fi transformat autoritatea sa într-una legiuitoare concurentă cu Parlamentul. Sorin Grindeanu susține că această acțiune reprezintă o abdicare de la rolul constituțional și o nesocotire a obligației de loialitate față de Parlament, care este singura autoritate legiuitoare a țării.
Analiza cronologiei procedurale indică faptul că Guvernul a extins substanțial proiectul inițial al ordonanței de urgență în dimineața zilei de 5 mai, exact în ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură. În acest context, au fost adăugate 12 articole noi la textul original. Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că aceste completări au fost motivate de importanța reglementărilor și de posibilitatea ca, în cazul votării moțiunii, Executivul să nu mai poată emite ordonanțe de urgență.
Președintele Camerei Deputaților apreciază că, prin această conduită, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, dar anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ. Această acțiune ar diminua rolul deliberativ al Parlamentului și ar afecta echilibrul constituțional dintre puterile statului, așa cum este acesta consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Guvernul este acuzat că a acționat ca o autoritate legiuitoare în moment în urma în care mandatul său democratic a fost retras.
În cadrul sistemului politic românesc, conflictele de competență între puterea legislativă și cea executivă sunt soluționate de Curtea Constituțională. Această instituție are rolul de a interpreta textul Constituției și de a decide dacă actele normative emise de Guvern depășesc limitele atribuțiilor legale. Deciziile CCR sunt finale și au scopul de a menține separarea puterilor și respectarea ierarhiei actelor juridice în stat.