Curtea Constituțională a decis amânarea examinării sesizării depuse de Sorin Grindeanu, prin care s-a solicitat constatarea unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern. Sesizarea vizează stabilirea conduitei de urmat pentru restabilirea ordinii constituționale în urma unor acte normative emise de Guvernul României. Procesul urmărește să determine dacă acțiunile Executivului au depășit limitele de competență prevăzute de lege în contextul unei crize politice.
Conform documentului depus, conflictul este generat de două conduite ale Guvernului care sunt descrise ca fiind neconstituționale, dar care converg prin efectele lor. Problema centrală vizează adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 imediat după ce Parlamentul a retras încrederea în Guvern prin moțiune de cenzură, pe data de 5 mai 2026. Publicarea acestei ordonanțe în Monitorul Oficial a avut loc pe 8 mai 2026.
În sesizare se susține că, în urma moțiunii de cenzură, Guvernul nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, conform art. 110 alin. (4) din Constituție. Această limitare excludea categoric orice competență de legiferare delegată. Totuși, Guvernul a reglementat prin Ordonanța de urgență nr. 38/2026 soluții legislative care se aflau deja în proces de dezbatere la Camera Deputaților sau la Senat, acționând ca o autoritate legiuitoare concurentă.
Analiza cronologiei procedurale indică faptul că Guvernul a extins substanțial proiectul inițial al ordonanței de urgență în dimineața zilei de 5 mai, chiar în ziua votării moțiunii de cenzură. Această extindere a inclus adăugarea a 12 articole noi la textul original. Președintele Camerei Deputaților subliniază că această acțiune a transformat Guvernul dintr-un legiuitor delegat într-o autoritate care a abdicat de la rolul său constituțional și de la obligația de loialitate față de Parlament.
Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște că completările au fost motivate de posibilitatea ca, în cazul votării moțiunii de cenzură, Executivul să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului. Prin această conduită, Guvernul ar fi anticipat și substituit rezultatul procesului legislativ parlamentar. Această intervenție este considerată că diminuează rolul deliberativ al Parlamentului și afectează echilibrul dintre puterile statului, așa cum este consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție.
Conflictul de puteri dintre instituțiile statului reprezintă un mecanism de control prin care Curtea Constituțională verifică respectarea ierarhiei actelor normative și a limitelor de competență. În sistemul politic românesc, astfel de sesizări apar frecvent atunci când există interpretări divergente privind limitele de autoritate ale Guvernului în raport cu mandatul legislativ conferit de Parlament, intervenind ca ultim arbitru în gestionarea crizei de puteri.