Președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Bende Sandor, a criticat situația actuală de la centrala nucleară de la Cernavodă. Acesta a subliniat că, în condițiile în care reactoarele nu produc energie, România este nevoită să importe electricitate de la Bulgaria. Deputatul a menționat că bulgarii folosesc aceeași Dunăre pentru a răci centrala de la Kozlodui și exportă energie către țara noastră.
Bende Sandor a comparat performanța centralelor din regiune, menționând că la Paks, în Ungaria, nu s-a oprit nicio zi de producție, deși debitul Dunării era mult mai mic. El a punctat că centrala de la Paks are o putere instalată de 2.200 MW și a funcționat în ciuda riscurilor. În contrast, la Cernavodă, cele două reactoare nu funcționează și nu produc energie, ceea ce obligă furnizorii să cumpere de pe piața liberă la prețul de PZU.
Problema mentenanței și a gestionării resurselor de apă a fost un alt punct criticat de deputat. Bende Sandor a afirmat că Nuclearelectrica plătește taxe către Apele Române, însă dragarea ar trebui să fie responsabilitatea Ministerului Transporturilor. El a susținut că, dacă nu se fac lucrări de mentenanță pe termen lung, apar probleme grave. Deputatul a declarat că „cineva încasează bani foarte mulți și vinovatul se pierde undeva pe drum”, afectând consumatorii.
Nefuncționarea reactoarelor de la Cernavodă poate avea un impact direct asupra costurilor pentru cetățeni. Bende Sandor a avertizat că această situație ar putea duce la o mărire a prețului final al energiei electrice. El a relatat percepția oamenilor care observă că, deși se promovează energia regenerabilă, prețurile par să crească. Deputatul a menționat că în 2020 un kilowat costa 68 de bani, în timp ce în 2026 acesta este de 1,60 lei.
Pe lângă problema energetică, Bende Sandor a abordat și vulnerabilitatea în aprovizionarea cu combustibili. El a declarat că România poate produce aproape în totalitate benzina necesară, dar pentru motorină situația este critică. Aproximativ 60% din motorină se importă, deoarece rafinăriile din țară pot acoperi doar 40% din cerere. Deputatul a subliniat că importurile de țiței și instabilitatea globală pot agrava această dependență.
România se confruntă cu o utilizare insuficientă a potențialului său energetic, fiind pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul consum de energie pe cap de locuitor. Această poziție reflectă o discrepanță între resursele disponibile și capacitatea de valorificare a acestora în cadrul economiei naționale. În contextul volatilității piețelor internaționale, gestionarea corectă a infrastructurii energetice rămâne o prioritate pentru stabilitatea prețurilor la consumatori.