Industria românească are nevoie de energie la prețuri competitive, de personal calificat și de un cadru legislativ stabil pentru a putea beneficia de resursele de gaze naturale din Marea Neagră, a declarat Bende Sándor. Președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților a avertizat că România riscă să utilizeze noile resurse de gaze în principal pentru producția de energie electrică. Această direcție ar putea lăsa fără dezvoltare suficientă industria chimică, un sector capabil să genereze o valoare adăugată mult mai mare pentru economia națională.
Bende Sándor a subliniat că România dispune de un avantaj strategic prin producția internă de gaze, care acoperă aproximativ 80–85% din necesarul actual. Totuși, acest avantaj nu se traduce în competitivitate, deoarece prețul gazelor rămâne necompetitiv pentru producători. Deputatul a menționat că sectorul chimic, precum cazul Azomureș, întâmpină dificultăți majore, deși ar putea folosi gazul local pentru a crea plusvaloare. El susține că România ar trebui să aibă un consum de gaze cel puțin dublu față de cel actual pentru a susține industria.
Proiectul Neptun Deep este văzut ca o oportunitate majoră, deoarece producția estimată din Marea Neagră ar putea fi comparabilă cu necesarul actual al țării. Totuși, Bende Sándor a avertizat că o parte importantă din consum servește producerii de energie, nu fabricării de produse industriale complexe. El a atras atenția asupra centralelor de la Mintia și Iernut, care, la funcționarea la capacitate maximă, ar putea consuma împreună aproape o treime din capacitatea de producție a Neptun Deep. Această creștere a consumului pentru electricitate ar putea absorbi volumele mari de gaz.
Parlementarul a criticat dur politicile Comisiei Europene, susținând că taxele pe emisiile de carbon și obligațiile de investiții în captarea dioxidului de carbon ridică prețul producției. Bende Sándor a menționat că mâinile Legislativului sunt legate de directivele europene și de condițiile de mediu impuse. El a vorbit și despre importurile indirecte de gaze rusești în Europa, întrebând care este rolul Comisiei Europene în această situație. De asemenea, a subliniat că industria are nevoie de profesioniști calificați, nu doar de forță de muncă ieftină.
În ceea ce privește cadrul normativ, președintele comisiei a cerut legi simple, puține și stabile, care să nu depindă de existența sau componența unui anumit guvern. El a explicat că instabilitatea politică nu ar trebui să afecteze economia dacă legislația ar fi predictibilă pe termen lung. Parlamentul a încercat să sprijine companii precum Romgaz și Transgaz prin proiecte de lege menite să reducă birocrația și să faciliteze investițiile, însă unele dintre aceste inițiative nu au trecut încă de votul plenului, în ciuda sprijinului din comisii.
Discuțiile privind valorificarea resurselor din Neptun Deep includ și propuneri de proiecte de lege pentru stimularea investițiilor în industria chimică și petrochimică. Această abordare vizează oprirea risipei de resurse și asigurarea faptului că noile descoperiri de gaze din Marea Neagră sunt transformate în produse cu valoare adăugată, nu utilizate exclusiv pentru generarea de energie electrică.