Proiectul de lege care ar putea permite statului român să dobândească prioritate la achiziționarea unor companii și active strategice riscă să schimbe regulile jocului pe piața tranzacțiilor private. Kristine Bago, președinta Comitetului de Audit și Evaluare (CAE) a Fondului Proprietatea, susține că această inițiativă poate descuraja investițiile și poate complica finanțarea achizițiilor. Mecanismul propus ar putea transforma rolul statului, care până acum era un simplu arbitru, într-un jucător activ pe piață.
Noua legislație propune instituirea unui drept de prim cumpărător, prin care statul s-ar putea substitui cumpărătorului inițial pentru a deveni proprietarul unui activ. Kristine Bago avertizează că acest mecanism poate produce efecte majore pe piața fuziunilor și achizițiilor (M&A), într-un moment în care România are nevoie de capital privat pentru infrastructură, industrializare și tranziția energetică. Schimbarea de paradigmă ar putea înlocui controlul administrativ cu o formă de intervenționism direct.
Domeniile vizate de noul control sunt extrem de vaste, incluzând industria de apărare, sectorul energetic, industria prelucrătoare grea, IT&C, sectorul farmaceutic, infrastructura de transport și industria alimentară. Criteriile de aplicare includ o cotă de piață de minimum 10%, un număr de peste 1.000 sau 5.000 de angajați, o bază de clienți de peste 200.000 de utilizatori sau active evaluate la peste 100 de milioane de euro. Declararea statutului strategic ar urma să se facă prin Hotărâre de Guvern.
O problemă majoră vizează nulitatea absolută a contractelor de vânzare în cazul în care nu se respectă procedura propusă. Kristine Bago explică faptul că acest lucru ar putea declanșa un dezastru structural în sectorul bancar, deoarece toate contractele conexe, inclusiv garanțiile și ipotecile, s-ar prăbuși automat. Dacă achiziția este nulă, băncile ar putea solicita returnarea imediată a creditelor, ceea ce ar duce la incapacitatea de plată a cumpărătorilor privați.
Din punct de vedere juridic, proiectul ar putea intra în coliziune cu legislația europeană privind libera circulație a capitalurilor. Kristine Bago menționează că orice măsură care face investițiile dintr-un alt stat membru mai dificile sau mai costisitoare este considerată o restricție a libertăților fundamentale. Ea invocă jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, sublidiind că intervenția statului trebuie să fie strict necesară și proporțională pentru a proteja securitatea națională.
În prezent, procesul legislativ privind protejarea intereselor naționale în domenii strategice a avansat în procedură de urgență la Senat. Această etapă de accelerare legislativă are loc într-un context economic în care România gestionează un deficit bugetar cronic, iar Consiliul Fiscal a semnalat lipsa unei evaluări bugetare pentru acest proiect. Implementarea unor astfel de mecanisme de achiziție necesită fonduri publice masive care nu au fost încă prevăzute în bugetul de stat.