Agenția de rating Moody’s a emis un avertisment privind riscurile la adresa consolidării fiscale din România, cauzate de incapacitatea Parlamentului de a forma un Guvern. Din cauza eșecului de a desemna o administrație funcțională pentru a treia oară în luna mai, procesul de stabilizare a finanțelor publice este amenințat. Agenția subliniază că există riscul ca bugetul pe 2027 să nu fie adoptat până la finalul anului curent.
Situația politică actuală, marcată de administrații interimare de la demiterea coaliției pro-europene din mai, a blocat promovarea unor măsuri fiscale și a reformelor structurale necesare. Din cauza acestui blocaj, termenul din august pentru adoptarea legii salarizării în sectorul public a fost ratat. Această întârziere ar putea duce la pierderea a până la 770 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 0,2% din PIB-ul pentru anul 2025, din granturile Mecanismului de Redresare și Reziliență.
Deși deficitul fiscal pe bază de numerar a scăzut la 2,9% din PIB în primele opt luni ale anului 2026, de la nivelul de 4,5% în august 2025, ajustarea este fragilă. Moody’s precizează că această scădere s-a bazat pe restricții temporare aplicate salariilor și transferurilor sociale, reducând cheltuielile cu 0,7 puncte procentuale, alături de creșterea încasărilor de TVA cu 25,2%. Totuși, presiunea pentru cheltuieli cu apărarea, pensiile și salariile publice rămâne ridicată.
Costurile cu dobânzile au înregistrat o creștere rapidă, ajungând la 42 de miliarde de lei, aproximativ 8 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 2,2% din PIB-ul anului 2025. Această sumă reprezintă o creștere de 26,7% față de anul precedent. În contextul în care peste jumătate din datoria publică este în valută, nevoile brute de finanțare sunt de circa 55 de miliarde de euro, făcând țara dependentă de accesul la piață.
La licitațiile de Trezorerie din septembrie, raportul cerere/ofertă a fost de 1,3x în medie, însă a scăzut la 0,9x pentru scadențele de până la un an. Președintele încearcă să evite organizarea alegerilor anticipate, însă Moody’s consideră că probabilitatea acestora este semnificativă. Incertitudinea politică afectează direct capacitatea de finanțare, în condițiile în care finanțarea din PNRR s-a încheiat deja, lăsând deficitul României ca fiind cel mai mare din Uniunea Europeană.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici este esențială în perioadele de tranziție politică, deoarece stabilitatea bugetară depinde direct de capacitatea instituțiilor de a vota legi fundamentale. În România, evoluția deficitului fiscal și gestionarea datoriei publice sunt monitorizate constant de agențiile de rating internaționale, care evaluează capacitatea statului de a onora plățile în condiții de volatilitate legislativă și de lipsă a unei coaliții de guvernare stabile.