Grupul AUR din Camera Deputaților a formulat o cerere oficială prin care îl solicită pe premierul Luca Niculescu să participe la cadrul „Ora prim-ministrului”. Evenimentul este programat pentru data de 2 noiembrie 2026, moment în care liderul Guvernului ar trebui să prezinte situația reală a deficitului bugetar. Parlamentarii solicită detalii despre măsurile concrete pe care Guvernul intenționează să le implementeze pentru a reduce acest indicator financiar.
Solicitarea de la AUR vizează în mod special explicarea deficitului ESA estimat pentru anul 2026 și modul în care acesta se reconciliază cu deficitul cash. De asemenea, grupul de deputați cere o listă detaliată a măsurilor care vor fi aplicate în perioada 2027–2030, incluzând impactul financiar al fiecărei acțiuni exprimate în lei. Un punct critic în această listă este reprezentat de ținta stabilită pentru anul 2028, care trebuie clarificată.
Un alt aspect important vizează modul în care Guvernul va atinge ținta de sub 3% din PIB, mai exact 2,8%, până în anul 2030. AUR solicită explicații despre cum va fi posibil acest lucru fără a introduce noi taxe în sistem și fără a recurge la tăierea investițiilor publice. Parlamentarii subliniază necesitatea unor mecanisme de reducere care să nu afecteze capacitatea de investiție a statului sau povara fiscală a cetățenilor.
Deputații au cerut, de asemenea, lămuriri privind discrepanța dintre ținta cash pentru 2026, estimată la 6,2% din PIB, și ținta ESA de 6,0%. Această situație reprezintă o inversare față de perioada 2024–2025, când deficitul ESA a depășit deficitul cash. AUR dorește să afle ce plăți din anii anteriori explică această diferență și solicită ca premierul să vină în fața Parlamentului cu cifre și termene precise, nu doar cu promisiuni.
Pe lângă solicitarea grupului AUR, și USR a trimis o cerere către ministrul Finanțelor. Partidul cere ca acesta să fie chemat la „Ora Guvernului” pentru a oferi explicații suplimentare privind situația deficitului bugetar. Această presiune politică indică o interes crescut al opoziției pentru transparența gestionării fondurilor publice și pentru modul în care sunt planificate cheltuielile de stat pe termen lung.
Gestionarea deficitului bugetar reprezintă o provocare constantă pentru stabilitatea fiscală a României, fiind un indicator monitorizat strict de instituțiile europene. În contextul european, respectarea limitelor de deficit este esențială pentru menținerea disciplinei bugetare și pentru evitarea sancțiunilor sau a unor măsuri de ajustare fiscală severă. Deciziile luate de Guvern în acest sens influențează direct capacitatea de finanțare a proiectelor de infrastructură și a serviciilor publice.