Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a reacționat după promulgarea legii nr. 193/2026, menită să protejeze jurnaliștii și cetățenii de procesele de intimidare. Deși actul normativ a fost adoptat, reprezentanții organizației susțin că forma finală a legislației este departe de propunerile făcute de societatea civilă. Aceștia au semnalat că procesul parlamentar a fost marcat de presiuni politice și de o lipsă de deschidere față de amendamentele necesare.
Organizația a dezvăluit că negocierile cu parlamentarii au fost complicate de interese politice. Un deputat liberal ar fi transmis reprezentanților APADOR-CH că adoptarea legii ar depinde de reducerea criticilor aduse puterii. Din acest motiv, societatea civilă a ales să nu publice discuțiile la momentul respectiv, temându-se că orice protest ar putea bloca întregul proiect. Reprezentanții au declarat că au optat pentru o formă imperfectă pentru a evita riscul ca legea să nu mai fie niciodată adoptată.
În etapa parlamentară, APADOR-CH a depus în martie 2026 un set de amendamente susținute de alte 60 de organizații, dar acestea nu au fost adoptate. Camera Deputaților a adoptat proiectul în mod tacit, fără un vot în plen sau o dezbatere publică, după ce au trecut 45 de zile de la depunerea sa. Deși unele propuneri au fost susținute de reprezentanții USR în comisie, procesul de analiză a fost considerat de organizație ca fiind unul deficitar și lipsit de dialog real.
Noua lege oferă totuși câteva instrumente de protecție, precum posibilitatea de a solicita respingerea rapidă a cererilor neîntemeiate și aplicarea unor amenzi între 10.000 și 100.000 de lei pentru procedurile abuzive. De asemenea, legea include și cauzele naționale, nu doar pe cele transfrontaliere, conform solicitărilor făcute anterior. Totuși, APADOR-CH avertizează că protecția nu se extinde asupra proceselor penale sau administrative, zone unde presiunea poate fi la fel de mare.
O altă problemă majoră semnalată de organizație este lipsa unui mecanism distinct pentru gestionarea cheltuielilor de judecată disproporționate. Legea face trimitere la Codul de procedură civilă, ceea ce poate transforma costurile judiciare într-o povară financiară imposibil de suportat pentru cetățeni sau ONG-uri. În plus, noul cadru juridic nu se aplică proceselor care sunt deja pe rol, ceea ce înseamnă că persoanele implicate în litigii actuale nu vor beneficia de aceste noi protecții.
Implementarea legislației anti-SLAPP în România vine într-un context în care directiva europeană a fost concepută pentru a preveni intimidarea jurnaliștilor, un fenomen exemplificat de cazul jurnalistei Daphne Caruana Galizia. Aceasta se confrunta cu peste 40 de proces de tip SLAPP înainte de moartea sa în 2017. Deși România a transpus prevederile, societatea civilă continuă să monitorizeze dacă noile instrumente vor fi suficiente pentru a opri utilizarea justiției ca armă de presiune.