Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) va pune în dezbatere publică, începând de săptămâna viitoare, un proiect de lege care vizează reglementarea organizării alegerilor anticipate. Președintele instituției, Adrian Țuțuianu, a declarat că această procedură trebuie finalizată înainte ca președintele țării să ia decizia de dizolvare a Parlamentului. Deși AEP nu deține dreptul de inițiativă legislativă, proiectul este destinat partidelor politice parlamentare pentru a fi preluat și transformat în inițiativă legislativă oficială.
Principala problemă identificată de Adrian Țuțuianu este discrepanța dintre actuala Lege 208/2015 și cerințele Constituției României. Legislația actuală a fost concepută pentru alegeri organizate la termen, însă în cazul alegerilor anticipate, procesul trebuie desfășurat în maximum 90 de zile de la dizolvarea Parlamentului. Din acest motiv, AEP propune ca data desfășurării scrutinului să fie stabilită cu cel puțin 75 de zile înainte de votare, adaptând astfel calendarul electoral la noile constrângeri de timp.
Proiectul propune modificări semnificative pentru a asigura dreptul la vot, în special pentru cetățenii din străinătate și cei care doresc să voteze prin corespondență. Pentru votul în străinătate, se propune ca înregistrarea în registrul electoral să poată începe din a treia zi de la dizolvarea Parlamentului și să expire la cel mult 15 zile de la începutul periodei electorale. În ceea ce privește votul prin corespondență, termenul de înregistrare ar trebui să înceapă tot din a treia zi de la dizolvare și să expire cu 45 de zile înainte de vot.
O altă noutate majoră vizează accesibilitatea candidaturilor, prin reducerea la jumătate a numărului minim de susținători necesari pentru depunerea listelor. În prezent, este necesar un prag de 0,5% din numărul alegătorilor înscriși în lista electorală permanentă, însă AEP consideră necesară diminuarea acestui număr pentru a permite tuturor partidelor, indiferent de infrastructura internă, să participe la scrutin. Această măsură este gândită pentru a echilibra competiția electorală în condițiile unui calendar extrem de scurt.
Pe plan financiar, organizarea unui astfel de scrutin ar genera costuri estimate la aproximativ 112 – 113 milioane de euro. Adrian Țuțuianu a subliniat că această sumă este cu aproximativ 30% mai mare decât costul alegerilor din anul 2024, luând în calcul evoluția prețurilor și a tarifelor. Instituția a semnalat dificultatea asigurării acestor fonduri într-un context în care Guvernul ar putea avea puteri limitate de a propune o rectificare bugetară pentru acoperirea cheltuielilor electorale.
Organizarea alegerilor parlamentare în România este un proces complex care necesită o planificare riguroasă a calendarului electoral și a resurselor logistice. În cazul unui scrutin anticipat, Guvernul va trebui să adopte patru hotărâri esențiale: stabilirea datei votului, alocarea cheltuielilor, stabilirea măsurilor tehnice de organizare și aprobarea programului calendaristic. Acestea sunt pași critici pentru a evita orice încălcare a dreptului fundamental la vot în condițiile unui interval de timp redus.