Autoritatea Electorală Permanentă pregătește un proiect de lege pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate, documentul urmând să fie pus în transparență săptămâna viitoare. Șeful instituției, Adrian Țuțuianu, a explicat că legislația actuală, Legea 208/2015, a fost concepută pentru scrutinuri organizate la termen, nu pentru situații de urgență. Conform Constituției, alegerile anticipate trebuie desfășurate în maximum 90 de zile de la dizolvarea Parlamentului, ceea ce impune o adaptare a mecanismelor de organizare.
Una dintre principalele modificări propuse vizează stabilirea datei desfășurării alegerilor cu cel puțin 75 de zile înainte de votare. Adrian Țuțuianu subliniază că unele termene vor fi reduse pentru a se încadra în acest interval scurt, însă vor fi păstrate cele necesare garantării dreptului de vot. Proiectul prevede, de asemenea, ca Guvernul să stabilească data scrutinului și calendarul acțiunilor pe un interval de 75 de zile, la propunerea AEP și a Ministerului Afacerilor Interne.
Problemele legate de votul în străinătate și votul prin corespondență reprezintă puncte critice în noul proiect de lege. Pentru votul în străinătate, se propune ca înregistrarea în registrul electoral să înceapă din a treia zi de la dizolvarea Parlamentului și să expire la maximum 15 zile de la începerea perioadei electorale. În ceea ce privește votul prin corespondență, termenul de înregistrare ar trebui să înceapă tot din a treia zi de la dizolvare și să expire cu 45 de zile înainte de vot.
O altă schimbare majoră vizează condițiile de depunere a candidaturilor, prin reducerea la jumătate a numărului minim de susținători necesari. În prezent, este necesar un prag de 0,5% din numărul alegătorilor înscriși în lista electorală permanentă, însă proiectul propune diminuarea acestei cerințe pentru a permite participarea partidelor cu infrastructură mai puțin dezvoltată. Această măsură este considerată necesară pentru a respecta dreptul de a depune liste de candidați în contextul unor termene electorale mult mai scurte.
Pregătirea acestui scrutin implică și provocări financiare semnificative, estimate la aproximativ 112 – 113 milioane de euro. Adrian Țuțuianu a menționat că acest cost este cu 30% mai mare decât cel al alegerilor din anul 2024, luând în calcul evoluția prețurilor și tarifelor. Șeful AEP a avertizat că Guvernul ar putea avea dificultăți în a asigura aceste fonduri, având în vedere că nu poate propune o rectificare bugetară în condiții de puteri limitate.
Organizarea alegerilor parlamentare în România este reglementată de un cadru juridic strict, care stabilește procedurile de vot și termenele de campanie. Modificarea Legii 208/2015 este necesară pentru a evita situațiile în care drepturile electorale ale cetățenilor sunt încălcate din cauza lipsei de timp pentru procesele logistice. În prezent, orice schimbare majoră a reglementărilor electorale trebuie parcursă prin proceduri legislative standard pentru a asigura conformitatea cu deciziile Curții Constituționale.