Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a anunțat vineri că instituția sa urmărește implementarea unui Cod electoral complet. Obiectivul principal vizează crearea unei părți generale a legislației, care să cuprindă reguli aplicabile pentru toate tipurile de scrutin desfășurate în țară. Această inițiativă ar trebui să acopere alegerile locale, parlamentare, europarlamentare, prezidențiale și referendumurile, oferind un cadru juridic stabil și predictibil pentru întregul proces electoral.
Adrian Țuțuianu a subliniat că actuala legislație generează dificultăți tehnice și confuzii administrative din cauza lipsei de uniformitate. În prezent, componența birourilor electorale variază în funcție de tipul de alegeri, având cinci, șapte sau nouă membri. De asemenea, termenele pentru îndeplinirea anumitor operațiuni electorale sunt diferite de la un scrutin la altul, fapt ce complică procesul de completare a proceselor verbale privind rezultatele votării.
Structura propusă pentru noul Cod electoral ar trebui să includă și reguli speciale pentru fiecare tip de scrutin în parte. Adrian Țuțuianu a menționat că o secțiune separată trebuie dedicată referendumului, deoarece legislația actuală a fost modificată conjunctural pentru a răspunde unor contexte specifice. În plus, noul document legislativ ar trebui să prevadă secțiuni dedicate în mod clar atât alegerilor anticipate, cât și alegerilor parțiale.
Președintele AEP a semnalat că lipsa unor reguli clare privind alegerile parțiale a dus la numeroase cereri de chemare în judecată. Cetățenii au acționat în instanță Autoritatea Electorală Permanentă și Guvernul, invocând faptul că nu s-au stabilit alegeri parțiale în termenul de 90 de zile de la data acestora. Pentru a evita aceste conflicte, autoritatea propune o reglementare mai strictă și mai transparentă a acestor proceduri.
O altă propunere a lui Adrian Țuțuianu vizează organizarea anuală a scrutinurilor în localitățile unde posturile de primar au fost vacantate sau consiliile locale au fost dizolvate. El a sugerat ca în anul în care au loc alegeri la termen să nu se mai organizeze alegeri parțiale, pentru a evita cheltuielile inutile. Astfel, nu s-ar mai facă alegeri în martie și apoi din nou în septembrie, eliminând o sursă de tensiune în spațiul public.
Procesul de reformă electorală este unul complex, având în vedere că proiectul de lege privind alegerile anticipate urmează să fie pus în transparență în perioada următoare. Această mișcare legislativă vine după ce, în anul 2012, Autoritatea Electorală Permanentă a elaborat deja un astfel de cod, însă proiectul respectiv a rămas doar la stadiul de exercițiu intelectual, fără a fi adoptat oficial.