Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a semnalat necesitatea unor modificări legislative majore pentru posibilele alegeri anticipate. În cadrul unui interviu acordat luni, 28 septembrie, acesta a explicat că actualul cadru legal nu este adaptat unei astfel de situații, deoarece procesul electoral trebuie organizat în termenul constituțional de trei luni. Din acest motiv, AEP a pus în dezbatere publică legislația pentru a asigura un scrutin funcțional și legal.
Adrian Țuțuianu a subliniat că Legea 208/2015 a fost concepută pentru alegeri organizate la termen, nu pentru scenariul unor alegeri anticipate. Propunerea principală a președintelui AEP este reasezarea calendarului electoral, reducând perioada de la 90 de zile, cum prevede legea în prezent, la 75 de zile. Această măsură este considerată vitală pentru a permite Guvernului să adopte cele 4-5 hotărâri necesare desfășurării scrutinului imediat după anunțarea dizolvării Parlamentului.
Un alt aspect critic vizează modalitățile de vot, precum votul prin corespondență și organizarea secțiilor de votare în străinătate. Adrian Țuțuianu a menționat că, fără aceste modificări, există riscul ca procesul să iasă din termenul constituțional. De asemenea, a avertizat că o gestionare defectuoasă a secțiilor de vot din afara țării ar putea restrânge dreptul de vot, având în vedere că la ultimele alegeri au fost necesare 950 de secții de votare.
Pentru a facilita participarea partidelor politice, președintele AEP a propus și o altă schimbare structurală. Adrian Țuțuianu a sugerat reducerea la jumătate a numărului de semnături necesare pentru depunerea candidaturilor. În același timp, acesta a precizat că durata campaniei electorale trebuie menținută la 30 de zile, pentru a asigura condiții optime de desfășurare a exercițiului drepturilor electorale fără a afecta termenele esențiale.
Problema organizării rapidă a scrutinului este una de stabilitate instituțională. Adrian Țuțuianu a explicat că hotărârile de Guvern necesare necesită consultări între diverse instituții ale statului și proceduri interguvernamentale care consumă timp. Fără un calendar ajustat, procesul de identificare a spațiilor pentru votul în străinătate de către Ministerul Afacerilor Externe sau înscrierea alegătorilor în registrele speciale ar putea fi compromis de presiunea termenelor foarte scurte.
Discuțiile privind ajustarea calendarului electoral au mai avut loc în România în contextul alegerilor prezidențiale din 2025. Atunci, o perioadă de 90 de zile a fost redusă pentru a permite organizarea optimă a scrutinului reluat după o decizie a Curții Constituționale. Această experiență anterioară servește drept punct de referință pentru actualele propuneri de modificare a reglementărilor privind organizarea alegerilor anticipate.