Agenția de presă MEDIAFAX marchează anul acesta 35 de ani de activitate, fiind fondată în 1991, într-un moment de transformare profundă pentru România. Această perioadă a reprezentat un pas decisiv în construirea sistemului democratic, imediat după încheierea regimului comunist. În acest context istoric, MEDIAFAX a apărut ca prima agenție de presă independentă din țară, începând să transmită informații către diverse publicații de la locul evenimentelor.
Un moment central al anului 1991 a fost adoptarea primei Constituții postdecembriste, documentul care a stabilit cadrul instituțional al noii societăți politice. Această Constituție a fost aprobată prin referendum național pe 8 decembrie 1991 și a fost promulgată în aceeași zi. În arhivele ziarelor de atunci, primele citări ale agenției includ un material preluat de Libertatea, care reda declarații ale președintelui Ion Iliescu și ale premierului Petre Roman după adoptarea documentului.
Anul 1991 a fost marcat de o instabilitate socială și economică severă, caracterizată prin inflație și scăderea nivelului de trai. Tensiunile au culminat cu evenimentele din septembrie 1991, când minerii din Valea Jiului au ajuns în Capitală și au atacat sediul Guvernului de la Piața Victoriei. Această criză a dus la o întâlnire între Ion Iliescu și Miron Cozma la Palatul Cotroceni, moment în care s-a decis căsterea mandatului lui Petre Roman.
Pe plan extern, anul 1991 a fost definit de procesul de destrămare a Uniunii Sovietice și de nașterea Republicii Moldova. După ce Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de Independență la 27 august 1991, România a reacționat prompt pentru a stabili relații diplomatice. România a fost prima țară care a ales să recunoască Republica Moldova ca stat suveran și independent, consolidând astfel noile relații de peste Prut într-un context geopolitic schimbător.
Evoluția media în România a început odată cu procesul de tranziție către democrație, când agențiile de presă au început să funcționeze independent de structurile de stat. În perioada de după 1989, instituțiile de informare au trebuit să se adapteze la un nou regim de libertate a exprimării. Această transformare a permis circulația rapidă a știrilor de la sursă către televiziuni și ziare, schimbând modul în care cetățenii interacțiau cu realitatea politică.
Tranziția de la regimul comunist la cel democratic a implicat o reconstrucție completă a arhitecturii statului și a legislației fundamentale. Adoptarea Constituției din 1991 a pus bazele funcționării instituțiilor de stat, în timp ce crizele sociale, precum mineríadele, au testat reziliența noilor structuri politice. Aceste evenimente au definit începutul unei ere în care informația a devenit un element esențial al vieții publice românești.