Un raport elaborat de Curtea de Conturi în anul 2026 a scos la iveală indicii privind săvârșirea unor fapte de natură penală în cadrul Ministerului Muncii. Neregulile financiare, care au generat pagube de milioane de lei, au avut loc în timpul mandatelor deținute de miniștri Simona Bucura Oprescu și Petre Florin Manole, ambii membri PSD. În urma acestor constatări, instituția de control a luat o decizie privind demarea unor proceduri legale.
Plenul Curții de Conturi a decis, la data de 1 octombrie, cu o majoritate de voturi, să nu depună o sesizare penală în legătură cu problemele identificate la Ministerul Muncii. Această decizie vizează perioada de activitate a miniștrilor Simona Bucura Oprescu și Petre Florin Manole. Documentele consultate arată că, în ciuda indiciilor de natură penală, instituția a optat pentru lipsa unei plângeri oficiale către organele de cercetare penală.
Printre principalele nereguli semnalate se numără închirierea ilegală și subevaluată a unor spații din domeniul public prin intermediul caselor de cultură ale studenților. Imobilele statului au fost puse la dispoziția unor operatori privați prin ocolirea legislației privind proprietatea publică, iar încasările nu au ajuns direct la bugetul de stat. Neregulile legate de aceste imobile vizează sume de peste 4 milioane de lei, afectând veniturile bugetare.
Inspectorii au identificat, de asemenea, deturnarea de fonduri publice prin salarizarea unor structuri administrative fantomă. Aceste direcții județene inactive nu au avut nici personal, nici locații proprii, însă au beneficiat de plăți de peste 273.000 de lei pentru salarii de directori executivi. Deși auditul intern al Ministerului Muncii ar fi descoperit acest mecanism încă din aprilie 2025, nicio măsură nu a fost luată pentru a opri aceste plăți.
Alte probleme financiare grave includ edificarea unor construcții neautorizate la Complexul Cultural Sportiv Studențesc „Tei” și erori de salarizare în direcțiile teritoriale din Gorj și Dâmbovița. În aceste zone au fost înregistrate sporuri și venituri necuvenite de peste 118.000 de lei, alături de contribuții de sănătate nedeclarate sau declarate cu întârziere. Totodată, au fost semnalate finanțări nejustificate pentru funcții de conducere în alte direcții inactive.
Controlul Curții de Conturi asupra instituțiilor de stat reprezintă un mecanism esențial de monitorizare a modului în care fondurile publice sunt utilizate de ministere și alte entități guvernamentale. Rapoartele de audit funcționează ca un instrument de transparență, oferind date despre eficiența cheltuielilor și respectarea legislației în administrația publică, fiind fundamentale pentru evaluarea gestionării resurselor de la nivel central și teritorial.