Înalta Curte de Casație și Justiție a obținut victoria definitivă, pe 15 octombrie 2026, într-un proces intentat împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor. Disputa vizează restanțele salariale datorate judecătorilor și personalului instanțelor, sume care au fost stabilite prin decizii interne ale propriei instituții. Statul este obligat să asigure suma de 5,22 miliarde lei, reprezentând aproximativ un miliard de euro, pentru a acoperi restanțele și daunele-interese.
Decizia judecătorească impune aplicarea unei penalități de 1% pe zi de întârziere, calculată la valoarea obligației. Această sancțiune, care va fi plătită direct către Înalta Curte, poate ajunge la valori cuprinse între 40 și 52 de milioane lei în fiecare zi. Pentru comparație, statul plătește lunar aproximativ 1,139 miliarde lei pentru alocațiile celor 3.385.783 de copii din țară, ceea ce înseamnă circa 37 de milioane de lei pe zi.
Conflictul a luat amplu după ce, în anul 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor magistraților cu 25%, cu aplicare retroactivă începând din 2018. Președinta de atunci, Corina Corbu, a emis ordine prin care salariile judecătorilor de la Înalta Curte au fost calculate la o valoare de referință sectorială de 605,225 lei. Această măsură a fost extinsă și către judecătorii celorlalte instanțe, depășind plafonul prevăzut de legea salarizării nr. 153/2017.
În ciuda sentinței, Guvernul nu a prevăzut aceste sume în prima rectificare bugetară pentru anul 2026, publicată pe 29 octombrie. În acest document, bugetul Înaltei Curți apare chiar cu o scădere de 0,2 milioane lei. În schimb, Guvernul a optat pentru mutarea unor sume semnificative între alte bugete, alocând 3,5 miliarde lei pentru dobânzile datoriei publice și reducând cu 4,99 miliarde lei rezerva pentru fonduri europene.
Procesul a fost soluționat de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți, formată din judecătorii Violeta Chiriac, Mădălina Elena Vladu-Crevon și Emilian Meiu. Aceștia au judecat recursul Guvernului după șapte amânări, aplicând regula necesității, deoarece nu există o instanță superioară acestei curți. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a semnalat anterior riscul unui conflict de interese, observând că judecătorii au participat la decizii privind componentele salariale de care ei înșiși beneficiază.
Problematica restanțelor salariale în sistemul de justiție este una recorrentă, fiind influențată de decizii de aliniere a veniturilor magistraților la nivelul european. În trecut, Guvernele au încercat să gestioneze aceste plăți prin eșalonare prin ordonanțe de urgență, precum O.U.G. nr. 52/2025, amânând tranșele scadente. În prezent, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a indicat că obligațiile totale ale statului față de magistrați pot atinge chiar 13 miliarde lei.