Curtea de Apel București a emis o decizie prin care a respins cererea depusă de CEC Bank privind suspendarea efectelor sancțiunii impuse de Consiliul Concurenței. Instituția bancară solicitase înghețarea aplicării amendei record și a măsurilor administrative până la soluționarea dosarului de fond. Prin această decizie, instanța a considerat cererea ca fiind inadmisibilă, conform informațiilor disponibile pe portalul instanțelor de judecată.
Decizia judecătorilor poate fi atacată prin calea recursului, urmând ca acest proces să fie analizat de Înalta Curte de Casație și Justiție. Dacă cererea ar fi fost admisă, CEC Bank ar fi putut evita plata imediată a sancțiunii și ar fi amânat și obligația de a modifica mecanismul de cotare a ROBOR. În prezent, identitatea băncii este menționată sub formă anonimizată în dosarul de procedură.
CEC Bank face parte dintr-un grup de 10 bănci care au fost sancționate de Consiliul Concurenței cu o sumă totală de 3,7 miliarde de lei. Partea de sancțiune care revine băncii de stat este de 333 de milioane de lei. Instituția a criticat dur decizia de sancționare, susținând că a respectat în permanență cadrul legal în vigoare și reglementările impuse de BNR privind transparența procesului de fixing.
Consiliul Concurenței susține că băncile au coordonat acțiunile prin schimbul de informații confidențiale și strategice, considerând că cotațiile ar trebui să rămână discrete în perioada de fixing. Din partea instituțiilor bancare, argumentul principal este că reglementările BNR le-au impus să mențină o transparență permanentă a cotațiilor pe parcursul întregii zile de tranzacționare. Totodată, se face referire la declarația președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, care a precizat că nu s-a format un cartel clasic.
În urma acestui proces, băncile sunt obligate să propună un nou mecanism de cotare, care va trebui avizat de Consiliul Concurenței. Scopul este de a elimina critica privind transparența reciprocă excesivă a cotațiilor în timpul perioadei de fixing, aspect considerat de autoritate ca fiind influentator în defavoarea clienților. Această schimbare vizează eliminarea coordonării care, conform autorității, a afectat modul în care este stabilit ROBOR.
Conflictul juridic privind modul de stabilire a indicelui ROBOR pune în evidență tensiunea dintre reglementările de transparență ale BNR și cerințele de confidențialitate ale Consiliului Concurenței. Această dispută administrativă și judiciară vizează modul în care procesul de fixing influențează costul creditelor, fiind un element central în reglementarea pieței financiare și în protecția consumatorilor de servicii bancare.