Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a emis un comunicat oficial prin care răspunde difuzării unor imagini surprinzând perchezițiile efectuate la vila din Mogoșoaia deținută de Călin Georgescu. Instituția a respins afirmațiile conform cărora probele ar fi fost furnizate presei, precizând că singurele persoane care au avut acces la materialele respective sunt reprezentanții juridici ai celor implicați în dosar. Această reacție vine după ce Antena3 CNN a publicat filmări din timpul acțiunilor de percheziție.
Conform precizărilor oficiale ale DIICOT, la data de 5 noiembrie 2026, întregul dosar de urmărire penală a fost remis apărătorilor celor doi inculpați, Călin Georgescu și Ionel Rusen, în format electronic. Acest dosar includea și planșele fotografice realizate în timpul perchezițiilor domiciliare. Procurorii au subliniat că, în momentul în care imaginile au apărut în spațiul public, la data de 17 noiembrie 2026, dosarul fusese deja înaintat instanței de judecată.
Procurorii de la DIICOT – Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a celor doi inculpați la data de 11 noiembrie 2026. Acesta din urmă a fost sesizat Tribunalul Ilfov, căruia i-a fost transmis dosarul atât în format fizic, cât și electronic. Acuzațiile aduse celor implicați vizează săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, conform documentelor oficiale.
Instituția a reiterat faptul că nu a furnizat reprezentanților mass-media niciun material probator administrat în cauză, indiferent de natura sau forma acestuia. Această declarație vizează direct planșele fotografice întocmite în timpul perchezițiilor. DIICOT subliniază că procedura de comunicare a probelor a respectat normele legale, limitându-se strict la transmiterea informațiilor către avocații celor vizate de anchetă, fără nicio scurgere controlată către presa de știri.
Toni Neacșu, avocat, a depus o reclamație la CNA, susținând că statul nu a reușit să mențină confidențialitatea probelor colectate prin mandate de percheziție. Acesta a argumentat că fotografiile realizate nu sunt simple imagini, ci reprezintă mijloace de probă esențiale. În urma acestor imagini apărute în spațiul public, au fost înregistrate plângeri oficiale, în timp ce dosarul rămâne în curs de soluționare la tribunal.
Acest conflict juridic privind integritatea probelor apare într-un context de intensă supraveghere a procedurilor de urmărire penală în România. Disputele privind confidențialitatea materialelor video și fotografice colectate de autorități sunt teme recurente în cadrul proceselor de criminalitate organizată, afectând modul în care instituțiile de justiție gestionează comunicarea cu publicul și cu mass-media în timpul investigațiilor sensibile.