Curtea de Apel București analizează miercuri soarta juridică a lui Călin Georgescu, decizând dacă va prelungi cu 30 de zile mandatul de arestare preventivă sau va menține hotărârea Tribunalului București. Această decizie vine în contextul în care mandatul actual de arestare pentru fostul candidat la președinție expiră astăzi, la miezul nopții. În fața sediului instanței s-au adunat deja zeci de susținători ai acestuia, în ciuda condițiilor meteorologice nefavorabile.
Procurorii de la DIICOT au solicitat prelungirea măsurii de arestare, însă luni, Tribunalul București a respins cererea lor, considerând-o neîntemeiată. Instanța de primă instanță a dispus ca Călin Georgescu să fie eliberat din arest și plasat sub control judiciar, însă această hotărâre nu a fost încă definitivă. Anterior, vineri, Curtea de Apel București a respins definitiv cererea inculpatului de a înlocui arestul preventiv cu arestul la domiciliu, după ce Tribunalul București acceptase inițial această solicitare pe 13 octombrie.
Călin Georgescu este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Ancheta a fost declanșată în urma unei plângeri depuse la DIICOT de către omul de afaceri Răzvan Leu, din Buzău. Acesta susține că a fost păgubit cu suma de 1,1 milioane de euro în cadrul unei afaceri cu metale prețioase, propusă de politician prin intermediul unui prieten comun, Ion Negoescu.
Conform procurorilor, afacerea presupunea obținerea unei linii de credit de 6 milioane de euro, iar Călin Georgescu l-a îndrumat pe Răzvan Leu către Ionel Rusen. Acesta din urmă i-a prezentat unui cetățean italian, Massimiliano Arena, care reprezenta o bancă din Elveția. Pentru credit, victima a trebuit să achite o garanție de 1 milion de euro, dintre care 100.000 de euro urmau să finanțeze campania prezidențială a lui Călin Georgescu, conform unui plan de cheltuieli prezentat.
În continuare, Răzvan Leu a mai transferat 100.000 de euro, cu promisiunea că împrumutul poate ajunge la 15 milioane de euro, însă tranzacția nu s-a mai concretizat. Omul de afaceri a solicitat restituirea garanției de 1,1 milioane de euro, dar nu a mai primit banii. În arest preventiv se află și Ionel Rusen, căruia Curtea de Apel București i-a respins contestația pe 21 octombrie, rămânând în custodia autorităților.
Procedura de prelungire a arestului preventiv este o etapă standard în procesele penale de mare complexitate, fiind necesară pentru menținerea restricțiilor de libertate în timpul investigațiilor. În acest caz, decizia Curții de Apel va determina dacă fostul candidat la președinție va continua să fie reținut sau dacă va putea continua procesul sub regimul controlului judiciar, conform deciziei anterioare a Tribunalului.