Ana Birchall, fost ministru PSD al Justiției, a anunțat că va iniția o procedură judecătorească împotriva Secției pentru Judecători a CSM. Această acțiune vizează anularea hotărârii prin care aceasta fusese inclusă pe o așa-zisă „listă neagră”. Decizia instituțională a fost luată ca urmare a mai multor postări publicate de aceasta pe pagina sa de Facebook, acțiuni pe care Birchall le consideră o încălcare a drepturilor fundamentale.
Conflictul juridic are la bază Hotărârea nr. 1348/2026, prin care Secția pentru Judecători a CSM a stabilit includerea în lista menționată. Ana Birchall a depus o plângere prealabilă împotriva acestui act în data de 16 iunie 2026, însă procesul nu a avut succes în etapa administrativă. Plângerea sa a fost respinsă de către Secție printr-un vot de 1 la 7, fără ca aceasta să fie invitată să își susțină punctul de vedere în cadrul ședinței.
Fostul ministru susține că sancțiunea a fost aplicată pentru activități care intră în sfera dreptului la liberă exprimare și a dreptului la protest. Printre motivele care au dus la această includere se numără criticarea unei numiri în fruntea ÎCCJ, participarea la un protest împotriva acelei numiri, precum și propunerea unor soluții pentru o justiție funcțională. Birchall afirmă că argumentele sale au fost bazate pe decizii ale CCR și documente oficiale.
Acțiunea în instanță urmărește protejarea drepturilor nepatrimoniale, inclusiv a dreptului la reputație și la imagine, pe care Birchall le consideră vătămate grav. Ea a declarat că va contesta decizia atât în instanțele naționale, cât și, dacă va fi necesar, în instanțele internaționale. Fostul ministru a subliniat că independența justiției nu trebuie să însemne lipsa răspunderii și că nicio autoritate nu este deasupra legii.
Ana Birchall a menționat că va informa partenerii europeni și instituțiile internaționale despre acest incident, considerându-l un derapaj instituțional grav. Ea a subliniat experiența sa de peste 25 de ani în reprezentarea României la nivel internațional și studiile sale juridice de la Yale Law School. Obiectivul său este de a demonstra că funcția de președinte al ÎCCJ nu este o proprietate personală și că procedurile de numire trebuie să fie transparente.
În contextul actual al anului 2026, deciziile instituțiilor de stat rămân subiecte de intens dezbatere politică și juridică în România. Discuțiile privind responsabilitatea autorităților și respectarea drepturilor constituționale continuă să fie o temă centrală în spațiul public, în timp ce diverse entități politice și instituționale gestionează procese complexe de reformă și guvernanță.