Parlamentul României organizează miercuri votul pentru învestirea Guvernului condus de Siegfried Mureșan, un moment critic pentru stabilitatea politică a țării. Pentru a obține încrederea colegilor din camera parlamentară, noul premier are nevoie de cel puțin 233 de voturi, reprezentând majoritatea deputaților și senatorilor. Siegfried Mureșan a declarat că dispune de aproximativ 200 de voturi certe, încercând să negocieze cu minoritățile și cu parlamentarii neafiliați pentru a atinge pragul necesar.
Programul de guvernare, construit în doar cinci zile împreună cu cele trei partide susținătoare, include 372 de măsuri și 16 ministere. Pe plan fiscal, cabinetul promite că TVA nu va crește, însă revenirea la cota de 19% este menționată ca o posibilitate viitoare. De asemenea, se prevede o rectificare bugetară în termen de 30 de zile de la învestire, cu mențiunea că deficitul nu va depăși ținta de 6,2% din PIB, iar bugetul viitorului an va fi publicat până la 30 noiembrie.
Reforma statului reprezintă un punct central al programului, vizând limitarea numărului de secretari de stat și comasarea ANAF cu Autoritatea Vamală. O măsură extrem de sensibilă este reducerea numărului de parlamentari de la 465 la 405, conform datelor de la recensământ. Această propunere creează un paradox politic, deoarece parlamentarii sunt chemați să voteze pentru reducerea propriilor locuri, ceea ce generează rezistență în cadrul camerei de vot.
Opoziția a reacționat dur împotriva propunerilor prezentate de noul cabinet. Partidul PSD a anunțat o decizie fermă de a nu vota Guvernul Mureșan, Sorin Grindeanu susținând că partidul își reafirmă dorința de a guverna. Totodată, AUR a decis să nu participe la vot, iar președintele George Simion a declarat că nu va susține acest guvern, menționând că se trece printr-o criză politică majoră și că va discuta posibilitatea suspendării președintelui dacă nu se convocă alegerile.
Situația este complicată de rezultatele audierilor din comisii, unde mulți candidați au primit avize negative. Miniștrii propuși la Energie, Apărare, Transporturi și Economie au fost respinși, la fel ca și candidații pentru Justiție, Muncă, Sănătate și Educație. Deși avizele sunt consultative, acest fapt subliniază dificultățile de formare a unui cabinet stabil. În acest context, nucleul de susținere format din PNL, USR și UDMR, care însumează aproximativ 170 de mandate, pare insuficient fără voturile suplimentare.
Această criză de guvernare intervine într-un moment în care Nicușor Dan pleacă în Cehia, în timp ce pe scena politică internațională, Republicanii din Senatul SUA blochează o rezoluție privind violențele din Cisiordania. La nivel intern, tensiunile dintre parlamentarii PNL și conducerea lui Ilie Bolojan adaugă o altă dimensiune instabilității, riscând ca un vot eșuat să deschidă calea către organizarea unor alegeri anticipate în România.