Cabinetul condus de Siegfried Mureșan ajunge miercuri, 30 septembrie, în fața Parlamentului pentru votul de învestitură. Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului este programată să înceapă la ora 13:00, moment în care se va decide viitorul echipei guvernamentale. Pentru a primi încrederea Legislativului, noul Guvern are nevoie de un minimum de 233 de voturi în cadrul plenului reunit al celor două Camere.
Susținerea actuală pentru noul Guvern provine din grupurile PNL, USR și UDMR, care împreună dețin aproximativ 170 de parlamentari. Siegfried Mureșan a declarat că s-a bazat pe discuții cu reprezentanți ai minorităților naționale și cu parlamentari neafiliați pentru a extinde acest suport. Premierul estimează că va obține aproximativ 200 de voturi, ceea ce înseamnă că mai are nevoie de peste 30 de voturi suplimentare pentru a atinge pragul necesar. PSD și AUR au anunțat deja că nu vor susține acest Cabinet.
Programul de guvernare, elaborat în cinci zile de către PNL, USR și UDMR, include 372 de măsuri și propune formarea unui cabinet cu 16 ministere și trei funcții de vicepremier cu portofoliu. Printre angajamentele fiscale menționate se numără evitarea unei noi creșteri a TVA-ului și posibila revenire la cota de 19% atunci când situația bugetară va permite acest lucru. De asemenea, se prevede o rectificare bugetară în primele 30 de zile de la învestire, menținând deficitul sub pragul de 6,2% din PIB.
Pe partea de reformă a statului, programul propus de Siegfried Mureșan vizează limitarea numărului de secretari de stat și interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public. Alte măsuri importante includ comasarea ANAF cu Autoritatea Vamală și crearea unui ghișeu unic pentru acte, pașapoarte, permise și înmatriculări. Un punct central al reformei este reducerea numărului de parlamentari de la 465 la 405, o scădere de aproximativ 13%, conform datelor de la recensământ.
În cazul în care Guvernul Mureșan este respins, România ar putea intra într-o nouă etapă de criză politică, cu implicații constituționale majore. Dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere, președintele poate decide dizolvarea acestuia, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare. Totuși, această procedură nu declanșează automat alegerile anticipate, deoarece șeful statului poate încerca și o nouă desemnare pentru funcția de premier.
Contextul politic actual este marcat de o perioadă de instabilitate, după ce Cabinetul condus de Adrian Veștea a fost respins de Parlament pe 22 iunie, obținând doar 189 de voturi. Conform Articolului 89 din Constituție, președintele poate dizolva Parlamentul dacă Legislativul nu acordă încrederea în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Respingerea Guvernului Mureșan ar reprezenta astfel a doua solicitare refuzată.