Șansele Guvernului Luca Niculescu de a obține voturile necesare pentru învestire în Parlament depind de negocierile dintre partide și de strategia președintelui Nicușor Dan. Acesta ar putea exercita o presiune asupra parlamentarilor prin amenințarea cu dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate. Această mișare ar putea fi utilizată pentru a convinge alegătorii și reprezentanții legislativului să susțină noua echipă de guvernare.
Politologul Eugen Gabor explică faptul că o astfel de condiționare a președintelui ar putea crește șansele de învestire, însă există semne de neîncredere. Nicușor Dan a pledat recent împotriva anticipatelor, argumentând că acestea ar produce costuri economice și politice majore. El a subliniat că un astfel de scenariu ar duce la un deznodământ abia în februarie, blocând rectificarea bugetară și îngreunând negocierile pentru bugetul anului 2027.
Instabilitatea politică ar putea avea efecte asupra economiei, precum deprecierea leului și dificultatea de a se împrumuta de pe piețele internaționale la costuri acceptabile. Totuși, Eugen Gabor menționează că teama de șomaj anticipat ar putea funcționa asupra unor parlamentari. Pierderea a doi ani de mandat ar însemna oprirea unui flux de venituri, licite sau ilicite, aspect care îi poate face pe mulți aleși să voteze Guvernul Niculescu.
În absența unei reconcilieri între PSD și PNL, matematica parlamentară devine extrem de complicată pentru Guvernul Niculescu. O soluție ar putea veni din voturile UDMR, ale unor formații suveraniste sau ale unor parlamentari neafiliați. UDMR ar putea deveni decisiv, însă formațiunea maghiară nu mai pare să acționeze ca un monolit, existând divergențe interne între liderii tineri și Kelemen Hunor.
Dacă PNL nu oferă sprijin, singura cale de formare a unei majorități este extrem de îngustă și ar implica o alianță cu grupulețe precum PACE sau UPR. Ar fi necesare, de asemenea, voturi de la minoritățile naționale și de la opozanții lui Bolojan din PNL. Chiar dacă Guvernul Niculescu ar reuși învestirea în aceste condiții, Executivul ar rămâne extrem de șubred pe termen lung.
Contextul politic actual este marcat de decizii juridice importante care pot influența stabilitatea instituțională. În acest moment, Curtea Constituțională a României este așteptată să se pronunțe în diverse dispute, inclusiv în cazul cererii lui Ilie Bolojan privind un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ. Aceste procese juridice adaugă un strat suplimentar de complexitate în gestionarea raporturilor dintre puterea legislativă, executivă și cea judecătorească.