Viabilitatea noului guvern condus de Luca Niculescu este subiectul unei dezbateri privind capacitatea acestuia de a obține susținerea necesară în Parlament. Întrebarea centrală vizează dacă propunerea de guvernare va reuși să strângă voturile necesare pentru a forma o majoritate parlamentară stabilă. Contextul politic actual pune sub semnul întrebării succesul unei astfel de misiuni, având în vedere fragmentarea partidelor și pozițiile exprimate de diverse forțe politice față de reformele propuse.
Florin Negruțiu a evaluat șansele lui Luca Niculescu, menționând că acesta are mai multe posibilități de succes comparativ cu Siegfried Mureșan. Totuși, expertul subliniază că absența unei afilieri la un partid politic nu garantează obținerea unei majorități de 233 de voturi. Luca Niculescu, care a lucrat în Ministerul de Externe și pe dosarul aderării României la OECD, nu are opinii politice marcate, ceea ce poate fi interpretat ca un avantaj sau ca un dezavantaj în mediul actual.
Un aspect critic identificat este retorica legată de continuitatea reformelor. Florin Negruțiu consideră că afirmația conform căreia Luca Niculescu va continua reformele poate fi percepută negativ în anumite zone ale administrației și politicii românești. În prezent, ideile de reformă pot fi văzute ca un dezavantaj, iar natura guvernului — dacă va fi pur tehnocrat sau tehnocrat-politic — va influența direct capacitatea de a negocia cu partidele reprezentate în Parlament.
Din punct de vedere al alianțelor, situația pare blocată de pozițiile partidelor de la guvernare și de opoziție. Un guvern tehnocrat susținut de PSD nu ar putea primi voturile PNL și USR, în timp ce AUR a anunțat deja că nu va vota această propunere. Această fragmentare sugerează că, fără o susținere clară din partea PSD, nu există o soluție parlamentară viabilă pentru a asigura funcționarea executivului propus.
Claudiu Pândaru a exprimat dificultăți în a înțelege calculul politic realizat de președintele Nicușor Dan prin nominalizarea lui Luca Niculescu. Deși rezolvarea problemei pare să depindă de PSD, poziționarea acestui partid până în acest moment a fost descrisă ca fiind stranie, neexprimând o susținere directă sau o asumare a noii construcții guvernamentale. Se pune astfel sub semnul întrebării strategia de la Palatul Cotroceni în această etapă de tranziție.
Procesul de formare a unui guvern în România are loc într-un cadru legislativ strict, unde majoritatea parlamentară este esențială pentru stabilitatea executivului. Deciziile de la Palatul Cotroceni și în Parlament sunt influențate de dinamica dintre partidele de guvernare și opoziție, care trebuie să ajungă la un consens pentru a evita blocajul instituțional și pentru a asigura continuitatea administrației statului.