Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să pronunțe joi soluția definitivă într-un proces de o importanță majoră, care implică Guvernul și Ministerul Finanțelor. Disputa vizează plata restanțelor salariale ale magistraților, miza acestui proces fiind estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. Instanța supremă a amânat deja de cinci ori pronunțarea unei soluții în acest caz, după ce Curtea de Apel București a admis inițial acțiunea în primă instanță.
Decizia Curții de Apel București, dată pe 5 mai, obliga Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante prin rectificare bugetară. Curtea de Apel a stabilit că executarea trebuie să aibă loc în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. În caz de întârziere, sunt prevăzute penalități de 1% pentru fiecare zi, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
În cererea de chemare în judecată, semnată de președintele instanței, Lia Savonea, Înalta Curte susține că neplata sumelor afectează dreptul de proprietate al judecătorilor. Aceștia dețin titluri executorii care nu au fost executate de peste zece ani. Mai mult, instanța supremă a acuzat Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instituțiilor judiciare.
Guvernul și Ministerul Finanțelor au formulat un recurs împotriva deciziei de la 5 mai, procesul fiind judecat de un complet format din Maria Violeta Chiriac, Mădălina-Elena Vladu-Crevon și Emilian-Constantin Meiu. Reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru a clarifica dacă o instanță poate impune alocări bugetare suplimentare. De asemenea, s-a solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene și suspendarea procesului până la un răspuns.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a decis sesizarea Curții Constituționale pentru a soluționa conflictul juridic cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Bolojan a declarat că instanța nu are competența sau legitimitatea de a stabili distribuția banilor publici. El a susținut că decizia instanței reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului și perturbă echilibrul bugetar.
Acest conflict juridic reflectă tensiunile dintre puterea legislativă/judiciară și cea executivă privind controlul resurselor publice. În cadrul sistemului de justiție din România, deciziile privind drepturile salariale ale magistraților sunt adesea subiectul unor dispute privind disponibilitatea bugetului de stat. Această procedură de recurs la nivelul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal este esențială pentru stabilirea limitelor de competență dintre Guvern și instanțe.