Calendarul crizei politice actuale depinde de decizia lui Siegfried Mureșan privind durata consultărilor în Parlament. Acesta a declarat că nu își va depune mandatul și va merge în Parlament, având la dispoziție, conform Constituției, un termen de maximum zece zile pentru discuții și negocieri. Această perioadă de timp poate fi utilizată pentru a încerca obținerea susținătorilor necesari sau pentru a prelungi perioada de interimat a lui Ilie Bolojan.
Există posibilitatea ca Siegfried Mureșan să meargă în Parlament chiar de mâine, având în vedere că PSD pare să nu îi ofere susținerea necesară. Dacă procesul de consultare este accelerat, perioada necesară pentru soluționarea crizei și declanșarea alegerilor anticipate ar putea fi scurtată semnificativ. Totuși, utilizarea întregului termen de zece zile ar putea fi o strategie de tipul „prelungește boala”, menită să mențină actuala conducere la putere.
Pentru PNL, menținerea controlului asupra Guvernului este crucială, având în vedere scăderea din sondajele de opinie. O prelungire a procedurilor cu două sau trei luni ar permite liberalilor să continue administrarea statului, inclusiv prin numiri în instituții și gestionarea resurselor financiare până la organizarea alegerilor. Această tactică de câștigare a timpului ar asigura continuitatea funcțiilor și a deciziilor până când campania electorală și procedurile legislative vor fi finalizate.
În absența unei voințe politice de a grăbi procesul, alegerile ar putea fi organizate în maximum 30 de zile. Dacă Siegfried Mureșan ar constata imediat lipsa susținătorilor, primele propuneri ar putea fi respinse rapid în Parlament. Un astfel de scenariu ar permite organizarea scrutinului în jurul datei de 24-25 octombrie, asigurând un nou Guvern la începutul lunii noiembrie, moment în care trebuie elaborat bugetul de stat.
Jurnalistul Val Vâlcu a observat că, dacă se folosesc toate cele zece zile sub pretextul căutării de voturi, urmate de noi consultări, este evidentă intenția de a prelungi criza. Această manevră ar duce la o amânare a tranșării situației prin alegeri. În loc de o soluționare rapidă, se pare că se urmărește menținerea stabilității interimatului pentru a evita pierderea controlului politic într-un moment de vulnerabilitate electorală.
Procesul de formare a unui Guvern în România implică respectarea unor termene constituționale stricte pentru consultări și numiri. În perioadele de criză politică, interpretările asupra procedurilor legislative pot influența viteza cu care instituțiile trec de la un interimat la un guvernament legitim. Aceste etape sunt esențiale pentru asigurarea continuității administrației statului și pentru respectarea calendarului bugetar anual.