Premierul Luca Niculescu a detaliat strategia României pentru reducerea deficitului bugetar în anul 2027, conform unor declarații oferite pentru Financial Times. Șeful Guvernului a subliniat că obiectivele asumate vor fi îndeplinite, dar a precizat că acest proces nu va fi unul simplu. Luca Niculescu s-a arătat optimist în privința vitezei cu care se vor implementa măsurile necesare pentru stabilizarea financiară a țării.
Executivul, format din tehnocrați și social-democrați, urmărește să ajungă la un deficit de 5,2% din PIB anul viitor. Această țintă este stabilită în contextul anului 2025, când România a înregistrat un deficit de 7,8% din PIB, cel mai mare raport din Uniunea Europeană. Pentru a atinge acest prag, Luca Niculescu propune implementarea unor reforme îndrăznețe care să vizeze direct reducerea cheltuielilor publice.
Planul de ajustare presupupetară include comasarea ministerelor și a agențiilor, precum și o reorganizare a administrației locale și regionale. Premierul pune un accent deosebit pe creșterea veniturilor prin îmbunătățirea procesului de încasare a taxelor, cu un focus special pe taxa pe valoarea adăugată (TVA). Aceste măsuri de diminuare a sectorului public sunt menite să recâștige încrederea în Guvern.
În ciuda măsurilor de austeritate administrative, Luca Niculescu a exclus categoric tăierea pensiilor și a beneficiilor sociale. Această poziție este crucială pentru partenerii social-democrați, care au provocat căderea guvernului anterior în luna mai, retrăgându-se din coaliție din cauza reformelor la companiile de stat. Planurile actuale de disciplină fiscală au însă primit sprijinul opoziției de centru-dreapta și al UDMR.
Primele semnale de la piețe sunt interpretate de premier ca fiind pozitive, menționând emisiunea recentă de obligațiuni. Prin această operațiune, România a reușit să atragă 4,5 miliarde de euro la randamente favorabile, ceea ce indică o încredere crescută în noul Guvern. Luca Niculescu consideră că aceste rezultate confirmă validitatea măsurilor adoptate pentru gestionarea economiei.
Situația dării de credit a României a evoluat semnificativ, datoria publică depășind 61% din PIB, în comparație cu nivelul de 35% înregistrat în 2019. Această creștere a datoriei, combinată cu instabilitatea politică, a ridicat riscurile privind ratingul de investiții și costurile de împrumut. Totuși, revenirea la o creștere trimestrială a PIB-ului de 2,1% oferă un fundament pentru noile obiective de dezvoltare.