Fostul șef al Statului Major General, Ștefan Dănilă, a oferit detalii despre o decizie politică dificilă luată în timpul mandatului său. Generalul în rezervă a vorbit despre momentul în care a obținut hotărârea CSAT-ului pentru achiziționarea a 32 de avioane F-16 noi în anul 2011. Această mișare strategică a fost însă blocată de guvernul de la acea vreme, care a susținut că nu dispune de resursele financiare necesare pentru realizarea acestui proiect militar.
Conflictul a apărut deoarece membrii guvernului făceau parte din CSAT și aveau puterea de a decide direcția fondurilor. Ștefan Dănilă a subliniat că în acea structură de decizie se regăseau primul-ministru, viceprim-ministrul, ministrul de Finanțe și ministrul Economiei. Deși decizia de achiziție a fost votată, guvernul a refuzat să asigure finanțarea, ceea ce a dus la adoptarea unei alternative care nu a fost pe placul superiorilor militari.
Ca alternativă la avioanele noi, s-a optat pentru cumpărarea unei escadrile de avioane în uz din Portugalia. Ștefan Dănilă a declarat că această soluție nu a fost suficientă pentru nevoile armatei, motiv pentru care au fost necesare ulterior demersuri pentru achiziționarea altor avioane din Norvegia. Generalul a menționat că costurile finale nu au fost mai mici decât cele prevăzute inițial pentru achiziția avioanelor noi, ceea ce a făcut decizia și mai problematică.
Fostul șef al Statului Major General a confirmat că a discutat direct cu premierul Victor Ponta pentru a prezenta argumentele sale scrise. Totuși, aceste argumente nu au fost luate în considerare, iar decizia finală a fost una strict politică, respectată atât de guvern, cât și de președinte. Victor Ponta i-a explicat că, deși decizia nu era una bună, era o soluție necesară în contextul respectiv, conform declarațiilor făcute de general.
Ștefan Dănilă și-a asumat lipsa de experiență de la acea perioadă, dar a subliniat că a acționat conform atribuțiilor de șef al Statului Major General. El a explicat că funcția sa presupune subordonarea ministrului Apărării și rolul de consilier militar principal pentru acesta și pentru președinte. Generalul a menționat că a lucrat conform normelor, asigurându-se că cei responsabili de domeniu sunt informați despre toate argumentele tehnice.
Deciziile privind achizițiile de armament și structura de comandă a armatei reprezintă piloni centrali în politica de apărare a statului. În cadrul sistemului de guvernare românesc, deciziile strategice militare sunt adesea supuse procesului de aprobare politică în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a țării (CSAT). Acest mecanism implică coordonarea între instituțiile de apărare și ministerele care gestionează bugetul de stat pentru securitatea națională.