Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a solicitat premierului Luca Niculescu să își asume responsabilitatea pentru implementarea unei reforme administrative profunde a României. Această cerere vine imediat după instalarea premierului în funcție și vizează, pe lângă reorganizarea administrativă, și o restructurare la nivelul guvernului. Proiectele propuse includ comasarea unor agenții și ordine, precum și o reorganizare a companiilor de stat care înregistrează pierderi financiare, având ca termen limită luna martie 2027.
Acest demers pune guvernul minoritar Niculescu-PSD într-o poziție dificilă, având doar 27% susținere în Parlament. Reforma administrativă este un subiect care a fost abordat de lideri politici puternici, precum Băsescu sau Dragnea, însă proiectele au fost abandonate în trecut. Obiectivul principal este modificarea structurii actuale, bazată pe harta administrativă din 1968, care include 41 de județe și numeroase unități de dimensiuni mici, considerate ineficiente și costisitoare.
Există mai multe scenarii privind motivația din spatele acestei decizii politice. Unul dintre acestea sugerează că Sorin Grindeanu dorește să își lege numele de o realizare majoră, în contextul în care PSD a fost asociat anterior cu Ordonanța 13 și zborurile Nordis. O altă posibilitate este ca PSD să implementeze o reformă limitată, de tip „pe jumătate”, pentru a evita pierderea bazei de primari și pentru a avea un argument propagandistic în campania electorală viitoare.
O altă perspectivă indică faptul că anunțul reformei ar putea fi un instrument de control asupra baronilor locali și a șefilor de Consilii Județene. Prin amenințarea cu reorganizarea, conducerea de la București ar putea forța loialitatea acestora înainte de alegeri. În plus, asumarea acestor reforme ar putea servi drept mecanism pentru debarcarea premierului Luca Niculescu, oferind PSD o modalitate de a înlocui conducerea guvernului sub pretextul eșecului unor proiecte de importanță națională.
Implementarea reală a acestor schimbări depinde de seriozitatea cu care PSD va aborda subiectul în perioada următoare. Dacă proiectele nu vor fi lansate până în primăvara anului viitor, șansele de succes în următorii doi ani devin extrem de mici. În contextul campaniilor electorale, riscul de a declanșa conflicte cu primarii sau cu reprezentanții UDMR, care se tem de schimbarea compoziției etnice a unor regiuni, rămâne un factor de instabilitate major.
Discuțiile despre eficiența guvernării și despre cine conduce efectiv Guvernul Niculescu au fost deja prezente în analiza politică recentă. Această situație de incertitudine administrativă apare într-un moment în care structura statului este criticată pentru fragmentarea sa, fiind considerată o frână în dezvoltarea țării. Deciziile privind restructurarea agențiilor și a companiilor de stat vor determina stabilitatea cabinetului Niculescu în perioada următoare.