Ministrul Educației, Sorin Costreie, a lansat o propunere de implementare a unui „Jurământ al lui Socrate” destinat tuturor cadrelor didactice. Această inițiativă a fost prezentată cu ocazia Zilei internaționale a filosofiei și urmărește stabilirea unor repere etice clare în procesul de predare. Propunerea este concepută după modelul Jurământului lui Hipocrate, utilizat de medici la începutul carierei, pentru a sublinia responsabilitatea morală a profesorilor față de elevi și studenți.
Prin acest demers, Sorin Costreie susține că sistemul de învățământ trebuie să treacă de la un model preponderent memorizator la unul bazat pe gândirea reflexivă. Ministrul argumentează că un astfel de jurământ ar reprezenta un angajament solemn asumat de educatori față de propria profesie, față de societate și față de persoanele pe care le formează. El subliniază că scopul educației nu trebuie să fie formarea unor oameni care gândesc identic cu profesorul, ci dezvoltarea capacității de a gândi independent.
Textul propus pentru „Jurământul socratic pentru profesori și educatori” include angajamente specifice, precum cultivarea întrebării înaintea răspunsului și a argumentului înaintea convingerii. Sorin Costreie cere ca înțelegerea să primească prioritate în fața memorării și a avertizează împotriva transformării educației în îndoctrinare. Profesorii sunt încurajați să respecte pluralitatea perspectivelor și să ajute elevii să facă distincția între fapte, opinii, interpretări sau prejudecăți, evitând utilizarea autorității pentru a domina sau a intimida.
Oficialul precizează că această formulare nu este un document istoric creat de Socrate, ci este un jurământ care devine istoric pentru Socrate prin aplicarea metodei sale. Propunerea se bazează pe trei principii fundamentale: recunoașterea limitelor propriilor cunoștințe, examinarea critică a convingerilor și responsabilitatea față de caracterul elevilor. Sorin Costreie sugerează că acest act ar putea fi rostit la absolvirea programelor de formare pedagogică sau la momentul intrării în profesia didactică.
În cadrul propunerii, se pune accent pe integritatea evaluării, care trebuie să sprijine procesul de învățare și să nu reducă valoarea unui om la o simplă notă. Cadrele didactice sunt îndemnate să încurajeze gândirea critică și îndoiala argumentată, chiar și atunci când acestea le pun la încercare propriile convingeri personale. Ministrul subliniază că un profesor trebuie să aibă curajul de a spune „nu știu” și să rămână în proces de învățare continuă alături de studenți.
În sistemul de învățământ românesc, cadrele didactice sunt reglementate de legislația educației și de codurile de etică profesie, însă propunerea ministrului aduce o dimensiune filosofică suplimentară. Această abordare se aliniază cu tendințele europene de promovare a competențelor critice în detrimentul simplei memorări de informații. Prin această schimbare de paradigmă, se dorește consolidarea libertății academice și protejarea educației ca un bun public esențial pentru o societate liberă.