Un sondaj realizat de Gândul arată că majoritatea cititorilor este sceptică în privința șanselor Guvernului Siegfried Mureșan de a obține învestitura parlamentară. Întrebarea adresată publicului a vizat posibilitatea ca noul Executiv să treacă de votul din Parlament, într-un context marcat de incertitudini politice. Rezultatele reflectă o opinie critică asupra capacității de formare a unei majorități necesare pentru susținerea mandatului de premier.
Din totalul celor care au participat la consultare, 14.915 de cititori au declarat că Siegfried Mureșan nu are șanse să treacă de votul din Parlament. O minoritate de 4.187 de persoane estimează că premierul desemnat ar putea reuși să obțină numărul de voturi necesar pentru a conduce Guvernul. În rest, 640 de participanți au ales să răspundă că sunt în incertitudine cu privire la acest rezultat parlamentar.
Situația politică actuală este tensionată, deoarece Kelemen Hunor a comunicat faptul că, în acest moment, premierul desemnat dispune de doar 171 de voturi. În ciuda acestui deficit de susținere, acesta nu a manifestat intenția de a își depune mandatul. Siegfried Mureșan urmează să meargă în Parlament săptămâna viitoare pentru votul de învestitură, după ce se vor încheia negocierile cu diversele partide politice.
Premierul desemnat a desfășurat negocieri exclusiv cu PNL, USR și UDMR, formațiunile care l-au propus deja în luna mai pentru această funcție. Siegfried Mureșan a precizat că nu va intra în discuții cu AUR, însă s-a declarat deschis pentru dialog cu PSD. Acesta intenționează să prezinte un program de guvernare destinat Minorităților și parlamentarilor neafiliați, încercând să stabilească o bază de susținere.
Procesul de formare a unui nou Executiv cu puteri depline durează de aproximativ 135 de zile de la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. În acest interval, au avut loc două desemnări anterioare, în persoana lui Eugen Tomac și Adrian Veștea, care nu au reușit să finalizeze procesul de formare a Guvernului. Nicușor Dan a efectuat joi, 17 septembrie, a treia nominalizare pentru funcția de prim-ministru.
Această criză de guvernare urmează o perioadă lungă de instabilitate administrativă în România, după ce încercările anterioare de a crea o majoritate de guvernare au eșuat. Procesul de învestitură este critic pentru stabilitatea politică a țării, având în vedere că desemnările precedente nu au condus la constituirea unui cabinet funcțional, lăsând instituțiile într-un regim de tranziție prelungită.