Premierul desemnat, Siegfried Mureșan, a anunțat că principalul său obiectiv fiscal este revenirea cotei de TVA la nivelul de 19%. Această intenție a fost comunicată de acesta prin intermediul paginii de Facebook, sublidiind faptul că o astfel de măsură va fi implementată de îndată ce România își va permite acest lucru din punct de vedere bugetar.
Siegfried Mureșan a punctat faptul că administrația actuală a moștenit o situație financiară extrem de dificilă de la guvernarea anterioară anului 2025. Aceasta din urmă a lăsat în urmă un deficit bugetar de peste 9% din PIB, ceea ce a impus Guvernului condus de Ilie Bolojan adoptarea unor decizii dificile. Aceste măsuri au fost necesare pentru a pune ordine în finanțele țării și pentru a stabiliza economia.
Conform declarațiilor sale, după intervențiile Guvernului condus de Ilie Bolojan, economia României este acum mai solidă decât la începutul mandatului acestuia. Siegfried Mureșan a susținut că nu există necesitatea unor noi creșteri de taxe, impozite sau de TVA în acest moment. El a insistat pe importanța continuării procesului de ordonare a cheltuielilor statului și a reducerii risipei pentru a asigura stabilitatea.
Anunțul vine într-un moment tensionat, după ce în cadrul PSD s-au vehiculat speculații privind un program de guvernare care ar putea include creșteri de taxe. Se discută despre o posibilă acoperire a unei lipsă de fonduri de 30 de miliarde, care ar putea include creșterea TVA la 24%, a impozitului pe dividende la 20% și aplicarea CASS la pensiile sub 3.000 lei. Siegfried Mureșan a respins aceste temeri prin promisiunea relaxării fiscale.
Presiunea politică asupra premierului desemnat este accentuată de solicitările primarului PSD, Sorin Grindeanu. Acesta i-a cerut lui Siegfried Mureșan, luni, să își depună mandatul pentru a intra într-o altă procedură de numire. Sorin Grindeanu a propus fie organizarea unor alegeri anticipate, fie ca președintele Nicușor Dan să desemneze un alt candidat pentru funcția de prim-ministru.
Gestionarea deficitului bugetar rămâne o provocare majoră pentru orice administrație guvernamentală din România. Un deficit care depășește pragul de 9% din PIB obligă executivul să prioritizeze reducerea cheltuielilor și consolidarea resurselor proprii. Doar prin atingerea unor ținte de echilibru financiar se poate trece de la regimul de austeritate și creșteri de taxe la o etapă de relaxare a măsurilor fiscale și scădere a impozitelor.