Siegfried Mureșan, premierul desemnat, urmează să prezinte viziunea cabinetului său în fața Parlamentului României miercuri, în scopul obținerii votului de învestitură. Înainte de ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului, programată la ora 13:00, acesta a transmis un mesaj public în care subliniază necesitatea respectării instituției legislative. Mureșan a declarat că președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, i-a solicitat în repetate rânduri să își depună mandatul de prim-ministru desemnat, însă el refuză să marginalizeze Parlamentul.
Pentru a obține învestitura, cabinetul propus are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile din totalul de 465 de senatori și deputați. Situația matematică a coaliției formate din PNL, USR și UDMR este dificilă, având doar aproximativ 170 de mandate. Deși liderul UDMR, Kelemen Hunor, a menționat că în calculele teoretice există 229 de voturi care ar putea susține Guvernul Mureșan, acesta a precizat că aceste voturi nu sunt garantate în mod cert.
Opoziția a anunțat poziții clare împotriva propunerii de guvernare, Partidul Social Democrat și Alianța pentru Unirea Românilor confirmând că nu vor susține cabinetul. Mai mult, formațiunea condusă de George Simion a anunțat boicotarea ședinței de plen reunit. Din punct de vedere al structurii ministeriale, cabinetul propus de Siegfried Mureșan include 16 ministere, însă doar jumătate dintre membrii propuși au reușit să obțină avizul favorabil din partea comisiilor de specialitate.
Printre miniștrii cu aviz favorabil se numără Tanczos Barna, Alexandru Nazare, Mircea Abrudean, Dragoș Pîslaru, Oana Țoiu, Bulcsú Koppány Ötvös, Cseke Attila și Diana Buzoianu. În schimb, comisiile au respins propuneri precum cele ale lui Radu Miruță, Cătălin Drulă, Sebastian Burduja, Irineu Darău, Raluca Turcan, Oana Gheorghiu, Andrea Chiș și Mihai Dimian. Această procedură reprezintă a treia încercare consecutivă de instalare a unui Guvern, după eșecurile lui Eugen Tomac și Adrian Veștea.
În cazul în care votul de învestitură nu este obținut, președintele României, Nicușor Dan, poate desemna o altă persoană pentru formarea unui Guvern sau poate decide dizolvarea Parlamentului pentru alegeri anticipate. Nicușor Dan a declarat marți că alegerile anticipate nu reprezintă soluția pentru criza politică actuală și a cerut partidelor să depășească disputele. În acest context, președintele are prerogativa de a interveni pentru a debloca situația instituțională de la nivel de stat.
Această etapă de votare are loc într-un moment de instabilitate politică, fiind a treia tentativă de formare a unui cabinet executiv după ce mandatele lui Eugen Tomac și Adrian Veștea nu au putut fi îndeplinite. Dacă procesul de învestitură va eșua, decizia finală privind continuarea crizei sau organizarea unor alegeri va aparține președintelui României, Nicușor Dan, în cadrul prerogativelor sale constituționale.