Nicușor Dan a desemnat oficial Siegfried Mureșan în funcția de premier, o decizie care a fost marcată de o atmosferă de neînțelegere între cei doi actori politici. Procesul de nominalizare a avut loc în contextul unei crize politice care durează de peste patru luni, de la demiterea guvernului prin moțiune de cenzură. În acest interval, au existat sute de ore de discuții, atât colective, cât și individuale, cu partidele politice pentru găsirea unei soluții de ieșire din blocajul actual.
Siegfried Mureșan a anunțat prin intermediul rețelei sociale Facebook că acceptă propunerea de a ocupa funcția de premier. Totuși, procesul de la Cotroceni a fost caracterizat de lipsa unei prezențe fizice a europarlamentarului, acesta nefiind prezent alături de Nicușor Dan în momentul oficial. Această absență, împreună cu modul în care s-a desfășurat evenimentul, a fost interpretată ca un semn de lipsă de seriozitate în procesul de nominalizare a noului premier.
Nicușor Dan a declarat pe Facebook că a fost necesară găsirea unei soluții de ieșire din criza politică actuală. Propunerea sa pare să fie una de tip alibi, având în vedere că numele lui Siegfried Mureșan a fost vehiculat anterior ca o posibilă opțiune. Analizele sugerează că această decizie ar putea duce către o poziție de opoziție pentru Nicușor Dan, în încercarea de a crește în sondaje în fața unui eventual guvern format de partide precum PSD sau AUR.
Situația este complicată de faptul că partidele AUR și PSD au anunțat anterior că nu vor vota propunerea pentru Siegfried Mureșan. Având în vedere că europarlamentarul depinde de voturile din partea USR și UDMR, întrebările privind viitoarele negocieri rămân deschise. Se pune problema dacă acesta va intra în discuții cu partide precum POT sau cu alte formațiuni politice pentru a obține susținerea necesară în parlament.
Nicușor Dan a menționat că, de peste patru luni, s-au desfășurat discuții intense pentru a găsi o soluție de ieșire din criza de guvernare. Această perioadă de incertitudine a început după ce guvernul precedent a fost înlăturat prin moțiune de cenzură. Procesul de consultări a inclus numeroase întâlniri atât cu partidele politice, cât și sesiuni de discuții separate, pentru a stabili o nouă structură de conducere a executivului.
În contextul actual al politicii din România, deciziile de la nivel de parlament și Guvern sunt adesea însoțite de schimbări în structurile de conducere ale partidelor. De exemplu, Ion Iordache a decis demisia din funcția de președinte al PNL Gorj, invocând respectul față de cei care au avut încredere în el. Aceste schimbări de funcții și de poziții în cadrul partidelor sunt elemente recurente în dinamica politică internă a țării.