Președintele Nicușor Dan a desemnat Siegfried Mureșan în funcția de premier, o decizie acceptată imediat de acesta prin intermediul unei postări pe Facebook. Nicușor Dan a explicat faptul că, deși nu există o majoritate evidentă în Parlament pentru un guvern, a ales să propună persoana care a obținut cele mai multe voturi de la partide în timpul consultărilor. Această decizie vine după ce președintele a evitat, în iunie, o nominalizare care ar fi putut fi respinsă de Parlament.
Propunerea de guvern este susținută de PNL, USR și UDMR, partide care asigură un număr de voturi limitat. Din calculul matematic, PNL oferă 80 de parlamentari, US_USR 58 și UDMR 31, la care se adaugă 17 reprezentanți ai minorităților, totalizând 186 de voturi. Totuși, acest număr ar putea fi mai mic dacă parlamentarii care îl contestă pe Ilie Bolojan decid să nu voteze, iar Siegfried Mureșan ar putea încerca să negocieze cu maximum 23 de parlamentari neafiliați.
Situația devine critică deoarece cabinetul are nevoie de minimum 233 de voturi pentru a fi investit, iar diferența de la numărul de voturi sigure este de cel puțin 24. Grupurile politice precum AUR, SOS și PACE nu pot fi abordate din cauza condițiilor impuse de UDMR, iar Victor Ponta a declarat că nu va vota guvernul Mureșan. Această lipsă de majoritate pune sub semnul întrebării viabilitatea propunerii în fața Parlamentului.
Singura opțiune rămâne votul PSD, partid care dispune de 126 de parlamentari. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat alegerea lui Nicușor Dan, însă nu a fost ferm în privința refuzului de a vota un executiv din care PSD nu face parte. O posibilă soluție ar fi o nouă rotativă, o variantă menționată anterior de USR, însă PSD a subliniat că va analiza propunerea în cadrul unei ședințe de Birou Permanent Național.
În acest context, succesul investiurii lui Siegfried Mureșan depinde direct de capacitatea de a obține voturi de la PSD. Deși în iunie s-a discutat despre posibilitatea ca PSD să preia puterea în cadrul unei noi formule, pozițiile actuale ale partidelor par să blocheze orice formă de colaborare fără un acord clar. Fără sprijinul social-democraților, numărul de voturi disponibile rămâne semnificativ sub pragul necesar pentru formarea unui guvern.
Procesul de formare a unui nou cabinet de Guvern în România este marcat de o fragmentare politică extremă, unde nicio coalitie nu reușește să obțină majoritatea de 233 de deputați și senatori. Această instabilitate este vizibilă în modul în care partidele precum USR, PNL sau PSD își definesc limitele de cooperare, lăsând desemnările de premier într-o stare de incertitudine matematică și politică.