Programul de guvernare propus pentru sectorul justiției prevede o serie de reforme structurale menite să modifice modul de funcționare al instituțiilor judiciare. Printre principalele măsuri se numără limitarea strictă a delegărilor și detașărilor magistraților prin impunerea unor durate maxime cumulative și interzicerea delegărilor încrucișate. De asemenea, ocuparea funcțiilor de conducere prin delegare va fi limitată la maximum șase luni, după care va deveni obligatorie organizarea unui concurs pentru aceste posturi.
În ceea ce privește structura de conducere, funcțiile de vicepreședinte vor fi ocupate prin concurs, similar procedurii pentru funcția de președinte. Concursurile pentru funcțiile de conducere vor fi organizate obligatoriu de două ori pe an, pe baza unui calendar anunțat de Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii până la finalul lunii ianuarie. Componența comisiilor de examen va fi stabilită aleatoriu, iar plaja privind membrii din afara sistemului judiciar va fi extinsă pentru a asigura diversitatea.
O schimbare semnificativă vizește autonomia procurorilor, prin limitarea intervențiilor ierarhic superiori în dosarele penale. Conform propunerii, Procurorul general, precum și procurorii-șefi DNA și DIICOT, nu vor mai putea interveni în dosare pentru a infirma măsurile sau soluțiile luate de procurorul de caz din motive de oportunitate. Această măsură vizează protejarea independenței procesului penal, limitând controlul ierarhic la cazurile care sunt în mod expres prevăzute de lege.
Cariera magistraților va trece printr-o transformare prin eliminarea promovării bazate exclusiv pe evaluarea dosarului profesional. Promovarea va necesita obligatoriu probe scrise și criterii verificabile și contestabile la toate nivelurile. În paralel, Inspecția Judiciară va fi reformată pentru a asigura imparțialitatea, iar inspectorii vor fi selectați prin concursuri organizate de CSM. Repartizarea lucrărilor de inspecție va fi supusă unui audit extern, independent și periodic, pentru a garanta transparența procesului.
Reorganizarea hărții judiciare include comasarea instanțelor foarte mici și stabilirea unei structuri unice de parchet activ în toate județele. Un alt punct major este mutarea Autorității Naționale pentru Cetățenie în subordinea MAI, pentru a facilita cooperarea cu Inspectoratul pentru Imigrări și Evidența Populației. Totodată, se va implementa un dosar electronic unic integrat cu ECRIS V în întregul sistem de justiție, facilitând migrarea datelor și digitalizarea proceselor.
Sistemul de justiție din România este guvernat de un cadru legislativ complex, în care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) joacă un rol central în gestionarea carierei magistraților și a organizării instanțelor. Deciziile privind structura parchetelor și modul de repartizare a dosarelor sunt esențiale pentru respectarea dreptului la un proces echitabil și pentru asigurarea independenței magistraților față de puterea politică.