Premierul desemnat Luca Niculescu dispune de o singură zi pentru a prezenta un plan de guvernare și lista miniștrilor în vederea învestiturii în Parlament. Până în acest moment, acesta a purtat discuții cu partidele parlamentare, însă nu a oficializat nicio politică a cabinetului său. Decizia finală privind structura executivului este așteptată în contextul unor negocieri extrem de tensionate între forțele politice de la Guvern.
Analistul politic Radu Albu-Comănescu, lector universitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, susține că șansele de formare a unei majorități sunt în scădere. Acesta explică faptul că ultimele declarații ale liderului PSD, Sorin Grindeanu, reduc posibilitățile de înțelegere. Pozițiile ferme ale foștilor parteneri de coaliție limitează capacitatea de a găsi o formulă comună de guvernare care să asigure voturile necesare în Parlament.
Conform expertizei lui Radu Albu-Comănescu, PSD ar putea adopta o tactică neașteptată pentru a-și păstra influența. Dacă PNL și USR refuză participarea la guvernare, PSD ar putea emite mesaje care să sugereze lipsa de susținere pentru guvernul propus. Acest scenariu ar putea forța Luca Niculescu să își depună mandatul sau ar putea duce la o procedură similară cu cea a lui Mureșan, cu șanse de succes mult mai mici.
Partidul PSD urmărește controlul procesului politic decizional și captarea celorlalte partide, așa cum s-a întâmplat în perioada coaliției anterioare. Totuși, radicalizarea pozițiilor partenerilor face această soluție dificil de implementat în prezent. Dacă negocierea eșuează, s-ar putea ajunge la o nouă nominalizare pentru funcția de premier, posibil prin cooperarea Cotroceniului sau prin inerția legislației, având ca alternativă pe Sorin Grindeanu.
Situația actuală este marcată de declarații divergente, precum cele ale deputatului USR Diana Stoica, care respinge un guvern de tehnocrați. În același timp, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat că Uniunea va vota guvernul și programul propus de Luca Niculescu. Această fragmentare a pozițiilor partidelor indică un proces de negociere complex, în care fiecare actor politic încearcă să își protejeze interesele în cadrul noii configurații de putere.
Procesul de formare a unui guvern în România urmează etapele constituționale de la numirea premierului de către Președinte până la votul de învestire în Parlament. În perioade de instabilitate politică, numărul nominalizărilor de premier poate crește dacă mandatele depuse nu obțin susținerea majorității parlamentare. Acest mecanism de consultare și numire repetată este prevăzut pentru a asigura existența unui executiv capabil să guverneze conform normelor legale.