Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că România a propus și se află în proces de negociere cu U.S. International Development Finance Corporation pentru constituirea unui fond de investiții România-SUA. Acest mecanism financiar are ca scop reunirea resurselor Băncii de Investiții și Dezvoltare, a capitalului privat american și a altor surse de finanțare. Proiectul vizează direcționat sectoarele de energie, infrastructura digitală, mineralele critice și alte active de importanță strategică pentru țara noastră.
Propunerea a fost discutată în cadrul unei întâlniri la New York, la care a participat și președintele României, Nicușor Dan. Dialogul cu reprezentanții DFC a început oficial în octombrie 2025, la Washington, printr-o întâlnire cu Ben Black, noul CEO al instituției americane. Ulterior, discuțiile au fost menținute în marja unor evenimente internaționale, precum conferința Atlantic Council de la Atena și Summitul Inițiativei celor Trei Mări desfășurat la Dubrovnik.
În luna august, o echipă de specialiști trimisă de DFC a vizitat Bucureștiul pentru a evalua proiecte concrete de investiții. Analizele au vizat domenii esențiale precum energia nucleară, gazele naturale, tehnologia și infrastructura. Alexandru Nazare a precizat că discuțiile au evoluat de la simpla explorare a oportunităților către o etapă de analiză tehnică. Acesta subliniază că se discută acum despre structuri de finanțare și implementarea unor proiecte bine definite.
Un aspect central al negocierilor vizează modul în care capitalul american și cel românesc pot fi utilizate pentru a mobiliza volume mai mari de investiții private. Ministrul a declarat că obiectivul final este atragerea de capital american, tehnologie și dezvoltarea unor capacități de producție pe teritoriul României. Deși direcțiile sunt clare, Alexandru Nazare nu a furnizat detalii privind valoarea totală a fondului propus sau un calendar specific pentru lansarea acestuia.
Instituția americană DFC gestionează peste 40 de miliarde de dolari la nivel mondial, direcționând fonduri către proiecte de infrastructură, telecomunicații și minerale critice. Această capacitate de finanțare este esențială pentru sectoarele strategice menționate de autorii propunerii românești. Prin acest parteneriat, România urmărește să acceseze resurse financiare masive pentru a susține modernizarea infrastructurii digitale și securitatea energetică a țării.
Aceste eforturi de atragere a capitalului străin vin într-un context economic marcat de fluctuații ale prețurilor la resurse. De exemplu, prețul concurențial la gaze este cu 10% mai mare față de cel din perioada de iarnă trecută, deși mecanismele de protecție previn impactul direct asupra populației. Stabilizarea sectorului energetic rămâne o prioritate pentru guvern prin diversificarea surselor de finanțare externe.