România urmează să reducă volumul împrumuturilor planificate pentru acest an pe piețele externe, decizia de a amâna o nouă emisiune de euroobligațiuni fiind legată de necesitatea de a clarifica situația politică internă. Această schimbare de strategie vine în contextul în care Ministerul Finanțelor își propusese inițial să atragă aproximativ 10 miliarde de euro prin emisiuni de euroobligațiuni în anul 2026, conform informațiilor de la Bloomberg.
Șeful Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, a transmis aceste semnale în cadrul unei conferințe JPMorgan organizată la Londra, unde s-a întâlnit cu investitori internaționali. România a atras deja circa 5 miliarde de euro prin emisiuni în euro și dolari, la care se adaugă aproximativ 2 miliarde de euro obținute prin plasamente private. Statul va aștepta formarea unui nou Guvern pentru a reveni pe piețele internaționale.
În acest moment, Ministerul Finanțelor se bazează pe piața internă pentru a acoperi necesarul de finanțare, inclusiv pentru deficitul bugetar și rambursarea datoriei. Doar în septembrie, programul de împrumuturi de la băncile comerciale a fost de 7,2 miliarde de lei. Un exemplu recent este emisiunea de pe 10 septembrie, prin care s-au atras 766 milioane de lei cu un randament mediu de 6,54%, pe o maturitate reziduală de 38 de luni.
Investitorii urmăresc capacitatea viitorului Guvern de a continua consolidarea fiscală, într-un moment în care criza politică durează de aproximativ patru luni. Premierul interimar Ilie Bolojan a subliniat importanța unui Guvern cu puteri depline pentru reducerea deficitului. În acest context, președintele Nicușor Dan a programat discuții cu partidele pentru desemnarea unui premier, proces critic pentru stabilitatea economică și predictibilitatea politicii fiscale.
Problema costurilor de finanțare este critică, deoarece o emisiune într-un moment de incertitudine poate transmite un semnal nefavorabil pieței. România se află în ultima treaptă a categoriei „investment grade” la una dintre marile agenții de rating, având perspective negative. Deși a evitat o retrogradare în categoria „junk” din partea Fitch, stabilitatea ratingului depinde de capacitatea noului Executiv de a menține traiectoria de consolidare fiscală.
Situația financiară a României este monitorizată atent de investitori, în special în raport cu vulnerabilitățile legate de deficitul fiscal și de cont curent semnalate de Comisia Europeană. Menținerea ratingului de „investment grade” rămâne un obiectiv strategic pentru a evita creșterea costurilor de împrumut. Stabilirea unei noi majorități parlamentare și a unui Guvern cu puteri depline sunt elemente esențiale pentru a menține încrederea piețelor financiare internaționale.