România a încasat peste 301 milioane de euro din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sumă reprezentând fondurile aferente Cererii de plată nr. 3. Aceste resurse financiare fuseseră anterior suspendate de către Comisia Europeană, însă au fost recuperate în urma dialogului instituțional și a demersurilor pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de țară. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat vineri că aceste fonduri vor contribui la finanțarea deficitului bugetar și la gestionarea lichidităților Trezoreriei Statului.
Din totalul sumei de peste 301 milioane de euro recuperate, o parte de 298,6 milioane de euro reprezintă granturi nerambursabile, în timp ce aproximativ 2,6 milioane de euro sunt împrumuturi. Alexandru Nazare a subliniat că componenta nerambursabilă este esențială pentru reducerea presiunii asupra finanțării bugetului de stat și permite o utilizare mai eficientă a resurselor publice. Prin această nouă plată, valoarea totală a fondurilor încasate de România prin intermediul PNRR ajunge la aproximativ 13,27 miliarde de euro.
Ministrul interimar al Finanțelor a avertizat că, pe măsură ce programul se apropie de final, evaluarea rezultatelor devine o prioritate majoră, dincolo de simpla atragere a banilor. Autoritățile trebuie să determine ce investiții au fost finalizate, ce impact au avut acestea asupra economiei și ce proiecte pot fi finalizate. Alexandru Nazare a cerut o analiză detaliată pentru fiecare investiție în parte, clarificând stadiul proiectelor, impactul lor și sursele care vor acoperi eventualele costuri rămase de achitat.
O atenție specială trebuie acordată reformelor asumate, care nu trebuie să fie doar o îndeplinire formală pentru încasarea banilor. Alexandru Nazare susține că trebuie să vedem dacă măsurile adoptate produc schimbări reale în eficiența administrației, productivitatea economiei și sustenabilitatea finanțelor publice. Reformele trebuie să reprezinte schimbări sustenabile și să aibă efecte concrete asupra funcționării instituțiilor, evitând situația în care acestea sunt doar obligații bifate în relația cu Comisia Europeană.
Situația financiară a PNRR este considerată esențială pentru pregătirea bugetului pentru anul 2027, deoarece estimările actuale se bazează pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor programate pentru 2026. Alexandru Nazare a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene să actualizeze datele pentru a fundamenta deciziile bugetare și rectificările necesare. Informațiile vor servi la prioritizarea investițiilor și la identificarea obligațiilor care vor trebui acoperite din bugetul național, asigurând o imagine completă și realistă a necesarului de finanțare.
Procesul de absorbție a fondurilor europene prin PNRR implică atât componente de granturi, cât și împrumuturi, fiind structurat pe etape de plăți condiționate de îndeplinirea unor obiective specifice. În România, gestionarea acestor fluxuri de capital este strâns legată de capacitatea de consolidare fiscală a statului și de menținerea echilibrului între investițiile de dezvoltare și gestionarea deficitului bugetar anual.