România a transmis oficial, miercuri seara, către Comisia Europeană ultima cerere de plată prevăzută în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Anunțul a fost făcut de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, prin intermediul unei postări pe Facebook. Valoarea totală a cererii depuse, înainte de deducerea prefinanțării, este de 6,04 miliarde de euro, marcând astfel încheierea etapei de transmitere a cererilor de plată.
Din perspectiva sumelor nete solicitate, documentația vizează un total de 4.347.770.169 de euro. Conform detaliilor furnizate de Dragoș Pîslaru, această sumă este compusă din două componente distincte: 2.582.415.100 de euro reprezintă fonduri europene nerambursabile, în timp ce restul de 1.765.355.069 de euro sunt solicitate sub formă de împrumut. Această structură financiară acoperă o gamă largă de proiecte de modernizare și reformă structurală la nivel național.
Cererea de plată vizează îndeplinirea a 104 ținte și jaloane aferente unor domenii strategice, precum transportul, energia, sănătatea sau educația. Printre măsurile evaluate ca fiind îndeplinite se numără extinderea rețelelor de apă și canalizare, dotarea creșelor și dezvoltarea centrelor de zi pentru copii, persoane cu dizabilități sau vârstnici. De asemenea, sunt incluse achiziția de ambulanțe, decarbonizarea sistemelor de încălzire și renovarea energetică a clădirilor, atât publice, cât și rezidențiale.
Documentația transmisă către Bruxelles include și investiții în mobilitate durabilă, digitalizarea sistemului vamal și măsuri pentru reducerea abandonului școlar. Totodată, cererea cuprinde modernizarea cadrului legislativ privind gestionarea resurselor umane din administrația publică. Pentru a susține aceste solicitări, ministrul a precizat că dosarul conține justificările aferente celor 104 ținte, declarațiile de gestiune și rezumatul auditurilor efectuate, asigurând astfel transparența procesului de verificare.
Procesul de evaluare a acestui ultim pachet de reforme și investiții revine acum Comisiei Europene. Dragoș Pîslaru a subliniat că echipa sa va continua colaborarea cu serviciile Comisiei pentru a clarifica orice aspect necesar. Plata efectivă a sumelor solicitate de România va fi condiționată de finalizarea evaluării europene și de confirmarea oficială a îndeplinirii satisfăcătoare a tuturor țintelor și jaloanelor prevăzute în planul de redresare.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă instrumentul principal de finanțare pentru implementarea reformelor și investițiilor necesare în România, fiind susținut de mecanismele de solidaritate financiară ale Uniunii Europene. Acesta funcționează pe baza unor etape stricte de monitorizare, unde desemnarea unor jaloane specifice și atingerea unor ținte de performanță sunt condiții obligatorii pentru eliberarea fluxurilor de capital către statele membre.