Sari la conținut
Cronica Presei Cronica Presei

Guvern

Riscul de pierdere a unor fonduri masive din PNRR: România ar putea pierde 3,4 miliarde de euro

Ministrul Dezvoltării, Mihai Ghigiu, avertizează că aproximativ 30% din banii din PNRR ar putea fi pierduți din cauza documentației insuficiente sau a reformelor nefinalizate.

· 3 min citire · Redacția Cronica Presei

Riscul de pierdere a unor fonduri masive din PNRR: România ar putea pierde 3,4 miliarde de euro
Pexels License · original · licență

Ministerul Dezvoltării a purtat discuții cu reprezentanții Comisiei Europene privind situația proiectelor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Obiectivul principal al acestor negocieri este clarificarea statutului investițiilor restante sau al celor care nu au fost însoțite de o documentație completă. Mihai Ghigiu a indicat faptul că autoritățile încearcă să ofere explicații suplimentare pentru a recupera cât mai multe sume, deși există categorii de investiții care nu au reușit să convingă Bruxellesul prin calitatea documentelor depuse.

Situația financiară este critică, deoarece România ar putea pierde aproape 3,4 miliarde de euro aferente proiectelor de investiții care nu au prezentat o documentație justificativă adecvată. Pe lângă această sumă, există și o pierdere de aproape un miliard de euro cauzată de nefinalizarea a două reforme majore asumate de două Guverne consecutive. Acestea sunt Legea Salarizării și reforma decarbonizării, procese care nu au reușit să îndeplinească cerințele impuse de Comisia Europeană pentru eliberarea fondurilor.

Mihai Ghigiu a precizat că un răspuns final privind sumele pe care România le va primi efectiv în urma PNRR este așteptat în luna martie. În acest interval, se estimează că jaloanele care sunt considerate acceptabile vor intra în bugetul curent, probabil în jur de 20-21 decembrie. Totuși, ministrul a subliniat că trebuie să ne pregătim pentru pierderea a aproximativ 30% din totalul banilor alocați prin acest mecanism de finanțare europeană.

După încheierea perioadei PNRR, autoritățile vor trebui să se bazeze pe fondurile de coeziune pentru a acoperi investițiile viitoare. În prezent, rata de absorbție pentru fondurile gestionate direct de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene se apropie de 40% la finalul acestui an. În schimb, la nivelul celor 8 Agenții de Dezvoltare Regională (ADR), procentul de utilizare a acestor fonduri europene este, din păcate, mult mai scăzut, ceea ce reprezintă o provocare pentru administrarea bugetelor regionale.

Contextul financiar european este marcat de o perioadă de tranziție și negocieri intense. În prezent, Uniunea Europeană stabilește bugetul pentru următorii 10 ani, cu începere din anul 2028, însă țările membre nu au ajuns încă la un acord final. Această incertitudine privind bugetul general european coincide cu dificultățile României de a demonstra prin documente oficiale că reformele asumate în cadrul PNRR au fost implementate conform standardelor cerute de Comisia Europeană.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene rămâne implicat în eforturile de recuperare a fondurilor, în ciuda scepticismului manifestat de Comisia Europeană. Mihai Ghigiu a declarat că instituția va face tot ce este pe măsura capacității sale pentru a maximiza procentul de bani recuperați. Totuși, impactul nefinalizării reformelor de decarbonizare și a legislației privind salarizarea rămâne un obstacol major în procesul de eliberare a jaloanelor europene.

Surse

Sursa: MediaFax

Tot în Guvern