Ministerul Energiei a identificat o perioadă de vulnerabilitate extremă pentru Sistemul Electroenergetic Național, estimată între 15 și 22 octombrie. Această fereastră critică este cauzată de debitele scăzute ale Dunării, care afectează răcirea centralelor, de un deficit de producție dispecerizabilă în orele de vârf și de posibilitățile limitate de import. Guvernul urmează să adopte noi măsuri de siguranță pentru a proteja funcționarea rețelei în cazul în care se materializează o situație de criză.
Principala problemă hidrologică vizează nivelul Dunării în zona Cernavodă, unde prognoza indică o scădere a debitului la Baziaș de la 1.450 m³/s la valori de 1.185–1.200 m³/s. Această evoluție pune în pericol nivelul necesar pentru răcirea reactoarelor. În scenariul median, minimul este estimat la o cotă de aproximativ -261/-262 cm, însă în scenariile nefavorabile există riscul ca pragul de -262 cm să fie depășit, afectând operațiunile de la centrala nucleară.
Presiunea asupra sistemului este accentuată de o producție limitată și de volatilitatea surselor regenerabile. La sfârșitul lunii septembrie, grupurile pe cărbune pot funcționa cu maximum 1.200 MW, având rezerve limitate de combustibil. Producția eoliană este extrem de variabilă, cu prognoze între 600 MW și 2.500 MW, în timp ce pentru prima decadă a lunii octombrie se estimează un maxim de circa 1.000 MW. Producția fotovoltaică va scădea, cu maxime sub 2.800 MW, din cauza reducerii radiației solare.
Deficitul de producție dispecerizabilă este cel mai periculos în intervalul de vârf, situat între orele 18:00 și 22:00. Situația este agravată de contextul regional, deoarece la centrala de la Paks, în Ungaria, un grup de aproximativ 500 MW va fi retras din exploatare până la 10 octombrie. Ministerul Energiei avertizează că lipsa rezervelor de putere poate duce la consecințe economice și sociale grave și poate perturba funcționarea piețelor cuplate de energie electrică din Europa Continentală.
Proiectul de hotărâre prevede o succesiune de măsuri gestionate de Transelectrica pentru a menține stabilitatea. Prima etapă implică creșterea rezervelor tehnologice ale unităților cu combustibil alternativ, urmată de pornirea grupurilor din rezerva tehnică a Dispeceratului Energetic Național. Ulterior, se poate interveni asupra fluxurilor de energie prin reducerea sau anularea capacității de export. Ultima măsură, aplicată doar în caz de extrem, este limitarea consumului de energie electrică în tranșe, cu o notificare de minimum 24 de ore către clienți.
Guvernul urmează să prelungească până la 30 octombrie măsurile care permit limitarea consumului și exportului de energie. Aceste proceduri sunt menite să asigure funcționarea pieței de energie electrică chiar și în condiții de ofertă și cerere limitate, în ciuda posibilelor variații abrupte de preț. Măsurile propuse de Ministerul Energiei sunt vizate pentru a fi aplicate până la data de 31 octombrie 2026, pentru a gestiona riscurile identificate pentru siguranța sistemului.