Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a declarat că rezultatele Evaluării Naționale din 2024 relevă o situație alarmantă în sistemul de învățământ. Conform datelor prezentate, aproape jumătate dintre elevii din România nu dețin competențele necesare la nivelul disciplinelor de matematică și limba și literatura română. Această constatare reflectă o problemă structurală, în care nivelul de cunoștințe de bază este insuficient pentru cerințele actuale ale educației naționale.
Analizând cifrele din Evaluarea Națională, Mihai Dimian a subliniat că aproximativ 30% dintre elevi au obținut sub nota 5 la matematică. La acest procent se adaugă circa 20% dintre elevi care fie nu s-au prezentat la testare, fie nu au finalizat clasa a VIII-a, dar care sunt identificați în cadrul eșantionării. Ministrul a menționat că există o similaritate între aceste rezultate și cele din testele PISA, evidențiind o deficiență generală de pregătire.
Pe lângă lipsa de cunoștințe teoretice, ministrul a evidențiat dificultatea elevilor de a aplica informațiile în viața reală. Mihai Dimian a precizat că o parte dintre cei care dețin cunoștințele necesare nu știu să le utilizeze practic. El a propus o intervenție asupra modului în care competențele sunt dezvoltate, orientându-le către profesiile viitorului, deoarece pregătirea trebuie să fie relevantă pentru câmpul muncii peste 5 sau 10 ani.
Pentru a remedia această situație, autoritatea propune revizuirea programelor școlare în limita de 15%, punând accent pe exerciții practice și digitalizare. Mihai Dimian a vorbit despre necesitatea creșterii exigenței din partea profesorilor, evitând situația în care elevi cu medii de 5 pe parcursul școlarității obțin note de 2 sau 3 la evaluările naționale. Planul include și utilizarea infrastructurii moderne, precum cele 2.500 de laboratoare de știință și 1.300 de laboratoare inteligente.
O altă problemă identificată este gestionarea orelor remediale, care în prezent sunt frecvent utilizate de elevii cu calificative bune, în loc de cei care au cu adevărat nevoie de sprijin. Ministrul a sugerat fie integrarea acestor activități în norma de bază, fie plata unor ore suplimentare pentru personalul didactic. De asemenea, s-a discutat despre necesitatea adaptării profilurilor de liceu, pentru ca pasiunile elevilor în materie de științe sau istorie să nu fie limitate de notele obținute la alte discipline.
În contextul educațional european, România prezintă o diferență semnificativă de timp petrecut în școală față de media țărilor din OECD. Conform datelor, elevii români totalizează aproximativ 6.000 de ore de învățare pe parcursul a 9 ani, în timp ce media OECD este de 7.600 de ore. Această diferență de 1.600 de ore reprezintă un decalaj important în pregătirea academică a elevilor față de standardele internaționale.