Programul de guvernare depus sâmbătă la Parlament de către premierul desemnat Siegfried Mureșan propune o reformă profundă a sistemului de sănătate. Noua strategie se fundamentează pe principiile conform cărora banii trebuie să urmeze pacientul, finanțarea să fie legată de performanță, iar deciziile medicale să fie dictate de nevoile reale de sănătate. Această abordare vizează transformarea modului în care resursele financiare sunt distribuite în întregul sector medical național.
Spitalele vor trece la un model de finanțare bazat pe serviciile medicale efectiv furnizate, utilizând un pachet de bază clar definit. Tarifele aplicate vor trebui să reflecte costurile reale și complexitatea cazurilor tratate de instituții. În acest context, CNAS va înceta să mai fie doar un simplu plătitor sau administrator de contracte, devenind un cumpărător strategic de servicii medicale, medicamente și dispozitive, luând decizii bazate pe calitate și rezultate.
Capacitatea spitalicească va fi adaptată nevoilor reale ale populației prin reconversia paturilor cu grad redus de ocupare. Aceste resurse vor putea fi transformate în servicii de ambulatoriu, spitalizare de zi, recuperare sau îngrijiri paliative. Îngrijirile paliative sunt o prioritate națională, cu un obiectiv clar de a adăuga cel puțin 2.000 de paturi până în anul 2028, prin contractarea de servicii noi și utilizarea paturilor slab folosite.
Digitalizarea va reprezenta un pilon central prin crearea unui ecosistem integrat și interoperabil pentru pacienți. Se prevede implementarea unui punct unic digital de acces și utilizarea registrelor naționale de boli pentru o mai bună monitorizare. Totodată, medicina de familie va căpăta un rol sporit în prevenție și managementul bolilor cronice, ceea ce va implica o creștere a ponderei medicinei primare în finanțarea oferită de CNAS.
În ceea ce privește resursele umane, Registrul național al profesioniștilor din sănătate va deveni instrumentul principal pentru planificarea strategică. Acesta va permite gestionarea specialităților deficitare și a zonelor insuficient deservite, facilitând mobilitatea profesională. Documentul subliniază că „vor fi reglementate echitabil gărzile și activitățile medicale suplimentare, în sistemul public sau privat, cu respectarea timpului de odihnă, a normelor de siguranță și a regulilor privind incompatibilitățile și conflictele de interese”.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări constante legate de gestionarea resurselor și accesul la tratamente specializate. Reformele propuse prin programele de guvernare vizează adesea optimizarea costurilor și îmbunătățirea eficienței instituțiilor publice. Această tranziție către un model bazat pe performanță este o tentativă de a alinia serviciile medicale de la nivel local cu standardele de calitate și necesită o reorganizare structurală a întregului mecanism de decontare.