Programul de guvernare depus în Parlament de către premierul desemnat Siegfried Mureșan propune o schimbare fundamentală a metodologiei de lucru pentru ANAF. Noua strategie vizează renunțarea la controalele aplicate larg asupra tuturor contribuabililor, înlocuindu-le cu verificări țintite, declanșate exclusiv prin analiza de risc. Această reformă este inclusă în capitolul dedicat consolidării veniturilor și combaterii evaziunii fiscale, marcând o orientare spre eficiență în gestionarea resurselor de control.
O componentă centrală a acestei transformări instituționale este reunificarea ANAF cu Autoritatea Vamală Română într-un singur organ fiscal și de control. Această decizie ar însemna, în esență, întoarcerea la modelul organizațional care a fost aplicat între anii 2013 și 2022. Pe plan administrativ, reforma prevede coordonarea unitară a proceselor de control, colectare și trezorerie între structurile de la nivel central și cele teritoriale, eliminând astfel fragmentarea actuală.
Resursele de control vor fi concentrate pe combaterea fraudelor de TVA, pe monitorizarea rambursărilor cu indicatori de risc și pe combaterea subdeclarării în sectoare specifice. Obiectivul principal este reducerea semnificativă a decalajului de TVA până în anul 2030, concentrându-se pe marea evaziune și nu pe contribuabilii care respectă regulile. Pentru operațiunile complexe, vor fi create echipe specializate pe prețuri de transfer, tranzacții intra-grup și modele de afaceri digitale.
Instrumentul tehnologic principal va fi o platformă integrată care va corela datele provenite din e-Factura, SAF-T, casele de marcat și declarațiile fiscale, urmând să fie operațională până la 30 iunie 2027. Controalele operative și inopinate vor fi declanșate de profilul de risc al contribuabilului, după ce vor fi efectuate verificări documentare la distanță. De asemenea, vor exista mecanisme de avertizare timpurie pentru firmele care acumulează dificultăți financiare sau restanțe.
Până la sfârșitul anului 2026, vor fi introduși indicatori de performanță și un sistem de remunerare de tip bonus-malus pentru conducerea ANAF. Conform angajamentelor din PNRR, bonusurile vor fi acordate doar în cazul în care planul de încasări este depășit, în timp ce penalitățile vor fi aplicate în funcție de indicatorii de performanță pentru fiecare structură. În paralel, se dorește reducerea birocrației prin reutilizarea datelor deja existente în sistemele e-Factura sau SAF-T.
Sistemul fiscal român a implementat recent instrumente digitale precum e-Factura și SAF-T pentru a îmbunătăți monitorizarea tranzacțiilor. Deși aceste tehnologii facilitează raportarea, ele reprezintă doar un instrument de colectare a datelor, nu o garanție a corectitudinii facturilor emise de retailerii sau alte entități economice. Reforma propusă de Siegfried Mureșan încearcă să integreze aceste fluxuri de date într-un mecanism de control automatizat și mult mai agresiv împotriva fraudelor.